Astăzi, 5 martie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea celui de-al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire Iustin Moisescu, informează cotidianul 'Ziarul Lumina'. Al patrulea patriarh al Bisericii noastre s-a născut la data de 5 martie 1910, în satul Cândeşti, judeţul Argeş. S-a înscris la studii la Seminarul Teologic din Câmpulung-Muscel, apoi şi-a continuat studiile la Universitatea din Atena, de unde s-a întors licenţiat cu titlul „magna cum laudae“. Titlul de doctor în teologie l-a obţinut în 1937, cu teza „Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura“. Din 1942 a fost numit profesor de Eexegeză a Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. În anul 1946 a fost transferat ca profesor la aceeaşi catedră la Facultatea de Teologie din Bucureşti. În februarie 1956 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, unde păstoreşte o scurtă perioadă. La 10 ianuarie 1957 este ales mitropolit al Moldovei şi Sucevei.

Mai multe informaţii cu privire la această personalitate a oferit pentru TRINITAS TV, istoricul Adrian Petcu: „Din tinereţe a avut o tragedie în familie. Tatăl său a murit în Primul Război Mondial, cel pentru întregire, din 1916-1918. Pe atunci avea 8 ani. În urma acestui nefericit eveniment din viaţa sa el a fost primit în Seminarul destinat orfanilor de la Câmpulung, Seminarul Teologic de la Câmpulung. Fiind remarcat ca un om de viitor, ca un om care poate face multe în Biserică, el a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, după care a primit mai multe burse în străinătate. În 1956, după moartea mitropolitului Nicolae Bălan la 6 august, Iustin Moisescu intră în ierarhia Bisericii ca mitropolit al Ardealului în ianuarie 1956, pentru ca un mai târziu să ajungă mitropolit la Moldova, în urma decesului mitropolitului Sebastian Rusan din decembrie septembrie 1956”.

La 12 iunie 1977 este ales ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A iniţiat marea colecţie intitulată „Părinţi şi scriitori bisericeşti“, precum şi colecţia „Arta creştină în România“, în 6 volume. În timpul arhipăstoririi sale s-au tipărit o nouă ediţie sinodală a Sfintei Scripturi (1982), o nouă ediţie a Noului Testament (1979), manuale pentru învăţământul teologic superior şi pentru seminarele teologice, teze de doctorat, cărţi de cult. Prin bogata sa activitate cărturărească, ecumenică şi pastorală, vrednicul de pomenire patriarh Iustin îşi înscrie numele în rândul ierarhilor de mare prestigiu ai întregii Ortodoxii.