Poetul naţional Mihai Eminescu a fost omagiat astăzi, 15 ianuarie 2012, la împlinirea a 162 de ani de la naşterea sa, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii oficiate în Biserica „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti, Preafericirea Sa a arătat că Mihai Eminescu a susţinut construirea Catedralei Mântuirii Neamului: „Mihai Eminescu şi Ioan Slavici au fost printre primii care au lansat ideea construirii unei catedrale ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independenţă din 1877-1878. Deci, avem o mulţime de mărturii grăitoare care ne îndeamnă să realizăm un ideal în care se exprimă credinţa, suferinţa şi biruinţa poporului român, trecând prin multe încercări”.

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat legătura pe care poetul naţional Mihai Eminescu a avut-o cu Biserica: „Astăzi este o zi de pomenire şi a marelui nostru poet naţional Mihai Eminescu care s-a născut în 15 ianuarie 1850. Se împlinesc 162 de ani de când s-a născut el în secolul al XIX-lea şi în Ziarul Lumina de Duminică au apărut mai multe articole care arată legătura lui Eminescu cu Biserica. Are cuvinte elogioase la adresa Bisericii, arătând că Biserica a plămădit şi a păstrat limba română, apărând o limbă de origine latină aici la Dunăre, şi păstrând unitatea lingvistică şi spirituală a poporului român, mai ales păstrând identitatea sa în faţa multor popoare migratoare şi a unor vecini de alt neam”.

În finalul cuvântului Său, Patriarhul României a arătat că Mihai Eminescu reprezintă modelul românului dornic de cunoaştere şi în acelaşi timp fidel şi păstrător al identităţii sale: „Avem astăzi şi o datorie morală de a pomeni un fiu al Bisericii noastre care a fost un geniu al literaturii române şi un om cu o cultură vastă, din domenii diferite, care arată că era însetat de studiu. A fost un om al trecutului, dar şi al prezentului. A avut intuiţii deosebite nu numai în ce priveşte filozofia, dar şi structura şi finalitatea universului. Are expresii poetice care denotă o vastă cultură filozofică, o bună cunoaştere a întregii realităţi a universului, cât era posibil în vremea sa. Deci, el reprezintă un român foarte bine ancorat în tradiţia poporului, foarte convins, adesea acuzat că este prea naţionalist, dar în acelaşi timp cu o deschidere universală extraordinară. El nu s-a temut că se pierde dacă dialoghează cu toate culturile. A apărat cultura naţională, dar a deschis-o spre universal. Acesta este specificul românului sănătos şi integru care nu se teme de dialog izolându-se, dar nici nu se pierde în dialog dizolvându-şi identitatea. Mihai Eminescu a fost şi rămâne modelul românului dornic de cunoaştere şi în acelaşi timp fidel şi păstrător al identităţii sale”.