11 martie 1987 – A trecut la cele veşnice în Bucureşti preotul şi profesorul de teologie Ioan Coman. Studii la Seminarul „Chesarie episcopul” din Buzău, apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1922-1926), cu doctoratul în 1936, şi la Facultatea de Litere – secţia Limbi clasice (1922-1927), care îi va conferi doctoratul în 1934, studii de specializarea la Facultăţile de Litere şi Teologie protestantă din Strasbourg (1927-1931), cu doctorat la cea din urmă; unele cursuri, la Facultăţile de Teologie protestantă din Montpellier şi Paris (1930-1932). Întors de la studii, a fost „prefect de studii” la Internatul teologic „Radu Vodă” din Bucureşti (1934-1947), asistent la catedra de Limba greacă a Facultăţii de Litere din Bucureşti (1936-1942), conferenţiar (1942), apoi profesor titular (1944) la catedra de Patrologie de la Facultatea de Teologie din Bucureşti (din 1948 transformată în Institut teologic), funcţie pe care a deţinut-o până la pensionare (1970), rectorul Institutului (1954-1962), preot (1940). A făcut parte din delegaţii sinodale române care au vizitat alte ţări. Participant la numeroase congrese şi simpozioane cu caracter ecumenic, patristic sau istoric; membru în Comitetul consultativ al Bisericilor Europene, reprezentant al Bisericii noastre în Comisia de dialog cu vechii catolici. Lucrări: Sfântul Grigorie de Nazianz despre împăratul Iulian, încercare asupra Discursurilor IV şi V (1938), Cauzele generale ale politicii anticreştine a împăratului Iulian după mărturisiri patristice.(1938) Patrologie (3 vol., 1984-1988),etc.