29 august 2005 – A trecut la cele veşnice în Sibiu (înmormântat la Mănăstirea Sâmbăta), Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală (din botez Leonida). Studii la Seminarul din Chişinău şi „Nifon” din Bucureşti (1937-1945). Facultatea de Teologie din Bucureşti şi Institutul Teologic Universitar din Cluj (1945-1949), cursuri de doctorat de trei ani la Institutul Teologic din Bucureşti, care i-a conferit doctoratul în 1972, cursuri de specializare în Teologie şi Filosofie la „Heythrop College” (Oxford şi Londra), unde obţine doctoratul în 1971. Călugărit la Mănăstirea Prislop, judeţul Hunedoara, în 1949, mutat apoi la Slatina, în Moldova, hirotonit ieromonah. Condamnat politic de autorităţile comuniste şi exclus din monahism. Episcop Vicar-Patriarhal, cu titlul „Ploieşteanul” (1970-1980), rector al Institutului Teologic din Bucureşti (1971-1974), Episcop al Buzăului (1980-1982) şi Mitropolit al Ardealului (1982-2005). Unul din marii teologi contemporani, participant la numeroase întruniri ecumenice peste hotare, membru în Comitetul executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor; conducătorul delegaţiilor ortodoxe române la Adunările generale de la Nairobi (1975) şi Vancouver (1983); delegat la Adunările generale ale Conferinţei Bisericilor Europene, la sesiunile Comisiei mixte de dialog între Biserica ortodoxă şi romano-catolică etc.; membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei de Ştiinţe din Chişinău (1992).

Lucrări: Biserica slujitoare în Sfânta Scriptură, în Sfânta Tradiţie şi în teologia contemporană (1972, ed. a II-a, 1986); Ca toţi să fie una (1979); Vocaţie şi misiune în vremea noastră (1984); Tâlcuiri noi la texte vechi. Predici (1989); Cuvinte de zile mari (1989); Cuvinte duhovniceşti (2000); Biserica în mers (2 vol., 1999). Lucrări de istorie a Bisericii şi a culturii româneşti: Clerici ortodocşi ctitori de limbă şi cultură românească (1977); Un episod important din lupta pentru limba română (1978); Episcopi ai Buzăului în cultura românească, în vol. Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor (1983); Tradiţie şi Libertate în spiritualitatea românească (1983, ed. a II-a 1995); Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare (1984, arhiva Miron Cristea); Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985); Lupta împotriva deznaţionalizării românilor din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar în vremea lui Miron Romanul (1874-1898), după acte, documente şi corespondenţe (1986), Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), după documente, acte şi corespondenţe rămase de la Elie Miron Cristea (1986); Contribuţii istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente şi corespondenţă (1987); Calendar de inimă românească (1988); Alte file de calendar de inimă românească (1988); Romanitate, continuitate, unitate (1988); De la Cazania lui Varlaam la Ion Creangă (1997); De la Filotei al Buzăului la Andrei Şaguna (1997); De la Alecu Russo la Nicolae de la Rohia (1997); numeroase studii publicate peste hotare; alte studii în revistele „Mitropolia Ardealului” şi „Biserica Ortodoxă Română”; romanul „Trei ceasuri în iad” (1970, ed. a II-a 1993).