Denia din Sfânta şi Marea Miercuri, care s-a oficiat marţi seara, are drept temă centrală pocăinţa şi iertarea păcatelor femeii păcătoase care a spălat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a şters cu părul capului şi le-a uns cu mir, în antiteză cu fapta ruşinoasă a vinderii lui Hristos de către Iuda Iscarioteanul.
Din punct de vedere liturgic, cu Sfânta şi Marea Miercuri se termină perioada de pocăinţă, fiind şi ultima zi când se mai rosteşte rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. 'Există pericolul ca în Săptămâna Mare să Îl plângem pe Hristos, să fim împreună cu El în patimi, dar mai mult într-o pătimire omenească. Biserica, prin ceea ce face, ne arată că nu este vorba de o pătimire a noastră, ci de întoarcerea noastră către Dumnezeu printr-o înţelege a teologiei Crucii', spune pr. drd. Marian Vild de la Catedra de teologie biblică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Biserica a rânduit în Sfânta şi Marea Miercuri din Săptămâna Mare să se facă pomenirea femeii păcătoase care a spălat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a şters cu părul capului şi le-a uns cu mir. Acest episod este relatat de toţi cei patru evanghelişti. Există însă o diferenţă - în timp ce sinopticii Matei, Marcu şi Luca vorbesc la modul general, spunând că este vorba de o femeie păcătoasă, Sfântul Evanghelistul Ioan, în capitolul al doisprezecelea al Evangheliei sale, spune că această femeie păcătoasă ar fi fost Maria, sora lui Lazăr. Părintele Marian Vild ne-a spus că, potrivit Sfântului Chiril al Alexandriei, în comentariul său la Evanghelia după Ioan, ar fi posibile mai multe tâlcuiri. 'El leagă pe Maria de sora ei, Marta, şi spune că Marta ar putea reprezenta 'virtutea făptuitoare', în timp ce Maria ar fi 'contemplaţia duhovnicească'. În acest sens, spune Sfântul Părinte, Marta ar reprezenta Vechiul Testament, Maria ar fi reprezentantul Sfintei Evanghelii, iar mirul cu care unge picioarele Domnului ar fi învăţătura Evangheliei care a umplut de bună mireasmă întreaga lume'. Tot potrivit Sfântului Chiril, Marta reprezintă sinagoga iudeilor, care slujeşte lui Dumnezeu prin cele trupeşti mai mult, iar Maria ar reprezenta Biserica dintre neamuri, care aduce lui Hristos jertfe duhovniceşti şi credinţă bine mirositoare. În acest sens, vasul cu mir ar fi măsura desăvârşită a credinţei, mai spune pr. Vild.
RecunoaÅŸterea lui Hristos ca Dumnezeu
Potrivit Sfântului Evanghelist Marcu, preţul mirului ar fi fost foarte mare. El relatează cum unul din cei 12 apostoli, Iuda Iscarioteanul, s-a scandalizat faţă de gestul femeii păcătoase şi a spus că mai bine s-ar fi vândut mirul cu 300 de dinari, iar această sumă să fi fost împărţită săracilor. 'Suma este foarte mare, pentru că un dinar era plata unui lucrător, pălmaş, pe o zi, deci toată suma era plata lui pe un an; aşa de scump era acest mir', explică pr. Marian Vild. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că gestul acesta al femeii de a şterge picioarele, după ce le-a uns cu mir, cu părul capului ei, nu este întâmplător, şi că în gestul acesta noi putem vedea faptul că femeia păcătoasă Îl recunoaşte pe Hristos ca Dumnezeu. Spune Sfântul Ioan Gură de Aur: 'Unui om simplu nu i-ar fi şters picioarele cu părul capului. Şi atunci înseamnă că ea vede în Hristos pe cineva mai mult decât un om'. Şi, de asemenea, faptul că îi şterge picioarele cu părul capului ei conduce spre această idee că ea vedea în Hristos pe Dumnezeu.
Exemplul pocăinţei
Foarte interesant este motivul pentru care Biserica rânduieşte chiar în Miercurea Mare pomenirea acestei femei păcătoase. Sunt mai multe raţiuni, crede părintele Marian Vild. În primul rând, pentru că tot în Miercurea Mare, ştim din Sfintele Evanghelii, Iuda L-a vândut pe Hristos. Acest lucru apare şi în imnografie, 'şi atunci, acestui exemplu negativ al lui Iuda, Biserica îi opune exemplul pozitiv al femeii celei păcătoase'. În prima sedelnă (imn bisericesc din cadrul Utreniei - Denia de miercuri - care se cântă imediat după citirea catismei de rând din Psaltire, moment în care credincioşii se pot aşeza; 'şezândă'; 'sedeală') se spune acest lucru: 'Păcătoasa a venit la Tine, vărsând mir cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de oameni, şi s-a vindecat cu porunca Ta de mirosul greu al răutăţilor; iar ucenicul cel nemulţumitor, suflând împotriva harului Tău, l-a lepădat pe el şi s-a amestecat cu noroiul, vânzându-te pentru dragostea banilor. Slavă, Hristoase, milostivirii Tale'. 'Deci aceasta este prima raţiune, aducerea unui model pozitiv. În timp ce Iuda Îl vinde pe Hristos, femeia cea păcătoasă Îl pregăteşte cumva de înmormântare', mai spune pr. Vild.
'Femeia se mântuia, iar Iuda se făcea rob vrăjmaşului'
Şi încadrarea liturgică a întregii săptămâni poate fi un motiv. 'Noi ştim că postul cel mare al Păresimilor de 40 de zile s-a încheiat cu sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Domnului, timp în care Biserica recomandă creştinului să dobândească pocăinţa, schimbarea. Săptămâna Patimilor, care a început duminică seara, nu se concentrează aşa de mult pe creşterea duhovnicească a omului, ci toate slujbele sunt orientate spre Hristos, de a urca împreună cu Hristos spre Golgota şi după aceea spre Înviere. Cu toate acestea, până în Miercurea Mare, cele două lucruri se suprapun. Adică, de luni până miercuri există totuşi elemente în imnografia Triodului care vorbesc despre pocăinţa noastră cea din ceasul al doisprezecelea. În acest sens, iată, în ultima zi când ne mai gândim la noi, Biserica rânduieşte acest model extraordinar de pocăinţă al femeii celei păcătoase'. 'Când păcătoasa aducea mirul, atunci s-a înţeles ucenicul cu cei fără de lege. Aceea se bucura, turnând mirul cel de mult preţ, iar el se grăbea să vândă pe Cel fără de preţ; aceea a cunoscut pe Stăpânul, iar acesta se despărţea de Stăpânul; aceea se mântuia, iar Iuda se făcea rob vrăjmaşului. Rea este lenevirea, mare este pocăinţa, pe care dăruieşte-o mie, Mântuitorule, Cel ce ai pătimit pentru noi, şi ne mântuieşte pe noi', spune una dintre Laudele de la Denia Miercurii celei Mari.(Articol publicat în Ziarul Lumina.
La picioarele lui Hristos - interviu cu pr. Marian Vild de la Catedra de teologie biblică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti
Denia din Sfânta şi Marea Miercuri, care s-a oficiat marţi seara, are drept temă centrală pocăinţa şi iertarea păcatelor femeii păcătoase care a spălat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a şters cu părul capului şi le-a uns cu mir, în antiteză cu fapta ruşinoasă a vinderii lui Hristos de către Iuda Iscarioteanul.
Din punct de vedere liturgic, cu Sfânta şi Marea Miercuri se termină perioada de pocăinţă, fiind şi ultima zi când se mai rosteşte rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. 'Există pericolul ca în Săptămâna Mare să Îl plângem pe Hristos, să fim împreună cu El în patimi, dar mai mult într-o pătimire omenească. Biserica, prin ceea ce face, ne arată că nu este vorba de o pătimire a noastră, ci de întoarcerea noastră către Dumnezeu printr-o înţelege a teologiei Crucii', spune pr. drd. Marian Vild de la Catedra de teologie biblică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Biserica a rânduit în Sfânta şi Marea Miercuri din Săptămâna Mare să se facă pomenirea femeii păcătoase care a spălat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a şters cu părul capului şi le-a uns cu mir. Acest episod este relatat de toţi cei patru evanghelişti. Există însă o diferenţă - în timp ce sinopticii Matei, Marcu şi Luca vorbesc la modul general, spunând că este vorba de o femeie păcătoasă, Sfântul Evanghelistul Ioan, în capitolul al doisprezecelea al Evangheliei sale, spune că această femeie păcătoasă ar fi fost Maria, sora lui Lazăr. Părintele Marian Vild ne-a spus că, potrivit Sfântului Chiril al Alexandriei, în comentariul său la Evanghelia după Ioan, ar fi posibile mai multe tâlcuiri. 'El leagă pe Maria de sora ei, Marta, şi spune că Marta ar putea reprezenta 'virtutea făptuitoare', în timp ce Maria ar fi 'contemplaţia duhovnicească'. În acest sens, spune Sfântul Părinte, Marta ar reprezenta Vechiul Testament, Maria ar fi reprezentantul Sfintei Evanghelii, iar mirul cu care unge picioarele Domnului ar fi învăţătura Evangheliei care a umplut de bună mireasmă întreaga lume'. Tot potrivit Sfântului Chiril, Marta reprezintă sinagoga iudeilor, care slujeşte lui Dumnezeu prin cele trupeşti mai mult, iar Maria ar reprezenta Biserica dintre neamuri, care aduce lui Hristos jertfe duhovniceşti şi credinţă bine mirositoare. În acest sens, vasul cu mir ar fi măsura desăvârşită a credinţei, mai spune pr. Vild.
RecunoaÅŸterea lui Hristos ca Dumnezeu
Potrivit Sfântului Evanghelist Marcu, preţul mirului ar fi fost foarte mare. El relatează cum unul din cei 12 apostoli, Iuda Iscarioteanul, s-a scandalizat faţă de gestul femeii păcătoase şi a spus că mai bine s-ar fi vândut mirul cu 300 de dinari, iar această sumă să fi fost împărţită săracilor. 'Suma este foarte mare, pentru că un dinar era plata unui lucrător, pălmaş, pe o zi, deci toată suma era plata lui pe un an; aşa de scump era acest mir', explică pr. Marian Vild. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că gestul acesta al femeii de a şterge picioarele, după ce le-a uns cu mir, cu părul capului ei, nu este întâmplător, şi că în gestul acesta noi putem vedea faptul că femeia păcătoasă Îl recunoaşte pe Hristos ca Dumnezeu. Spune Sfântul Ioan Gură de Aur: 'Unui om simplu nu i-ar fi şters picioarele cu părul capului. Şi atunci înseamnă că ea vede în Hristos pe cineva mai mult decât un om'. Şi, de asemenea, faptul că îi şterge picioarele cu părul capului ei conduce spre această idee că ea vedea în Hristos pe Dumnezeu.
Exemplul pocăinţei
Foarte interesant este motivul pentru care Biserica rânduieşte chiar în Miercurea Mare pomenirea acestei femei păcătoase. Sunt mai multe raţiuni, crede părintele Marian Vild. În primul rând, pentru că tot în Miercurea Mare, ştim din Sfintele Evanghelii, Iuda L-a vândut pe Hristos. Acest lucru apare şi în imnografie, 'şi atunci, acestui exemplu negativ al lui Iuda, Biserica îi opune exemplul pozitiv al femeii celei păcătoase'. În prima sedelnă (imn bisericesc din cadrul Utreniei - Denia de miercuri - care se cântă imediat după citirea catismei de rând din Psaltire, moment în care credincioşii se pot aşeza; 'şezândă'; 'sedeală') se spune acest lucru: 'Păcătoasa a venit la Tine, vărsând mir cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de oameni, şi s-a vindecat cu porunca Ta de mirosul greu al răutăţilor; iar ucenicul cel nemulţumitor, suflând împotriva harului Tău, l-a lepădat pe el şi s-a amestecat cu noroiul, vânzându-te pentru dragostea banilor. Slavă, Hristoase, milostivirii Tale'. 'Deci aceasta este prima raţiune, aducerea unui model pozitiv. În timp ce Iuda Îl vinde pe Hristos, femeia cea păcătoasă Îl pregăteşte cumva de înmormântare', mai spune pr. Vild.
'Femeia se mântuia, iar Iuda se făcea rob vrăjmaşului'
Şi încadrarea liturgică a întregii săptămâni poate fi un motiv. 'Noi ştim că postul cel mare al Păresimilor de 40 de zile s-a încheiat cu sărbătoarea Intrării în Ierusalim a Domnului, timp în care Biserica recomandă creştinului să dobândească pocăinţa, schimbarea. Săptămâna Patimilor, care a început duminică seara, nu se concentrează aşa de mult pe creşterea duhovnicească a omului, ci toate slujbele sunt orientate spre Hristos, de a urca împreună cu Hristos spre Golgota şi după aceea spre Înviere. Cu toate acestea, până în Miercurea Mare, cele două lucruri se suprapun. Adică, de luni până miercuri există totuşi elemente în imnografia Triodului care vorbesc despre pocăinţa noastră cea din ceasul al doisprezecelea. În acest sens, iată, în ultima zi când ne mai gândim la noi, Biserica rânduieşte acest model extraordinar de pocăinţă al femeii celei păcătoase'. 'Când păcătoasa aducea mirul, atunci s-a înţeles ucenicul cu cei fără de lege. Aceea se bucura, turnând mirul cel de mult preţ, iar el se grăbea să vândă pe Cel fără de preţ; aceea a cunoscut pe Stăpânul, iar acesta se despărţea de Stăpânul; aceea se mântuia, iar Iuda se făcea rob vrăjmaşului. Rea este lenevirea, mare este pocăinţa, pe care dăruieşte-o mie, Mântuitorule, Cel ce ai pătimit pentru noi, şi ne mântuieşte pe noi', spune una dintre Laudele de la Denia Miercurii celei Mari.(Articol publicat în Ziarul Lumina.
Numărul total de ştiri postate: 27,028
Åžtiri Patriarhie
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Marţi, 14 februarie 2012, de la orele 10.00, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, va avea loc şedinţă anuală de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. ...
Noul Centru de zi pentru copii 'Sfânta Muceniţă Sofia' al Arhiepiscopiei Bucureştilor, de la Parohia Scaune, a fost sfinţit sâmbătă, 11 februarie, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Aşezământul social este destinat susţinerii copiilor şi familiilor defavorizate.
Centrul de ...
Din cauza viscolului, mai multe familii au rămas blocate în casă de nămeţii ce aproape le-au acoperit casele. Pentru ajutorarea lor, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei a îndemnat clericii să ajute la deszăpezirea locuinţelor. De asemenea, s-a dat dispoziţie tuturor protoieriilor ...
În duminica a doua a Triodului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie săvârşită în Paraclisul 'Sfântul Grigorie Luminătorul' din Reşedinţa patriarhală. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a arătat cât de mare este puterea ...
În toate lăcaşurile de cult din Patriarhia Română s-a citit astăzi, 12 februarie 2012, în Duminica a XXXIV-a după Rusalii, pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul XV, versetele de la 11 la 32, care ne prezintă parabola Întoarcerii ...
În Duminica a XXXIV după Rusalii în toate lăcaşurile de cult din Patriarhia Română s-a citit pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 15, versetele de la 11 la 32, în care se relatează Pilda Întoarcerii Fiului Risipitor.
La Catedrala ...
Predică tematică la Duminica întoarcerii Fiului risipitor (Luca 15, 11-32)
'Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea care mi se cuvine din avere. Şi el le-a ...
La Duminica a XXXIV-a după Rusalii, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va participa la slujba Sfintei Liturghii ce va fi ...
Aniversări
12 februrie 2012 Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului împlineşte 40 de ani
10 februarie 1851 Episcopul Sofronie Miclescu este ales Mitropolit al Moldovei
7 februarie 1915 S-a născut în Tocileni, jud. Botoşani, Patriarhul Teoctist Arăpaşu
Comemorări
13 februarie 1891 A trecut la cele veşnice în Cernăuţi pictorul bisericesc Bucevschi Epaminonda
13 februarie 1994 A trecut la cele veşnice în Sibiu preotul şi istoricul Beju Ioan
12 februarie 1952 A trecut la cele veşnice în Bucureşti profesorul de teologie, canonist, Arghiropol Gheorghe
