În toate lăcaşurile de cult din Patriarhia Română s-a citit pe 5 februarie 2012, în Duminica a XXXIII-a după Rusalii, Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 18, versetele de la 10 la 14 care prezintă Pilda Vameșului și a Fariseului.

În cuvântul de învăţătură rostit în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat învățăturile ce reies din pericopa evanghelică: 'Evanghelia Duminicii de astăzi ne arată trei mari virtuţi, şi anume rugăciune smerită, pocăinţa sinceră şi iubirea milostivă. Aceste trei virtuţi sunt scoase în evidenţă prin citirea Evangheliei în Duminica Vameşului şi a Fariseului, în Duminica Fiului Risipitor şi în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi. Vedem că aceste trei mari virtuţi sau lucrări duhovniceşti ale sufletului care doreşte învierea sa din moartea păcatului sunt permanente lucrări în viaţa creştinului, dar mai ales în postul Sfintelor Paşti, nu doar în primele trei duminici, ci în toată perioada postului şi în toată viaţa trebuie ca aceste trei virtuţi principale să fie cultivate. În Evanghelia de astăzi ni se prezintă două moduri de a ne ruga: rugăciunea fariseului care atunci când se roagă mai mult se laudă pe sine însuşi în faţa lui Dumnezeu, decât laudă pe Dumnezeu pentru darurile primite de la El; celălalt fel de rugăciune este rugăciunea smerită a vameşului care nici nu îndrăznea să se uite spre cer şi îşi recunoştea păcatele sale şi zicea: Dumnezeule, fii milostiv mie păcătosul!'.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanţa virtuţii smereniei pentru viaţa credincioşilor: 'Din punct de vedere al vieţii creştine, smerenia este o mare binefacere. În primul rând, smerenia este temelia rugăciunii adevărate pe care Dumnezeu o iubeşte şi o primeşte. Când rugăciunea este unită cu smerenia omul este total transparent iubirii milostive a lui Hristos şi ca atare se deschide totalmente Lui şi se umple sufletul omului smerit, care nu este plin de sine, ci gol de sine, de iubirea smerită şi milostivă a lui Hristos. Semnul acestei prezenţe a iubirii milostive şi smerite a lui Hristos în sufletul omului care se roagă în stare de smerenie este prezenţa în suflet a păcii şi a bucuriei [...] Rugăciunea este necesară pentru ca iubirea omului faţă de semenii săi să fie una curată. Fără smerenie iubirea noastră faţă de aproapele poate deveni repede plină de mândrie, umbrită de dorinţa de a fi lăudaţi. De aceea, este necesară ca şi milostenia sau fapta bună pe care o săvârşim în favoarea semenilor noştri să fie unită cu smerenia, să fie o iubire frăţească smerită'.

Tot în acest sens, Patriarhul României a spus: 'Evanghelia de astăzi ne cheamă să cultivăm smerenia ca dar al lui Dumnezeu, dar şi ca osteneală a omului care trebuie să vegheze asupra stării lui sufleteşti. Să nu se mândrească pentru fapta cea bună, ci mai întâi să recunoască prezenţa lui Dumnezeu şi darul lui Dumnezeu în fapta cea bună, să nu osândească pe semeni înainte de a-i ajuta, să lase judecata pe seama lui Dumnezeu şi să cultive smerenia ca fiind cea mai bună cale care duce la mântuire'.

Această Duminică este prima din Perioada Triodului. Triodul precede perioada Penticostarului şi urmează unui alt interval, cel mai lung din anul bisericesc, Octoihul. Perioada Triodului este singura perioadă a anului liturgic în care se oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii ale Bisericii Răsăritene şi ţine 10 săptămâni, de la Duminica Vameşului şi a Fariseului până în Sâmbăta Mare.