Vineri, 21 noiembrie 2008, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la biserica Mănăstirii Snagov. Cu acest prilej vor fi aniversaţi cei 600 de ani de atestare documentară a acestei vetre monahale, centru de cultură şi spiritualitate ortodoxă din apropierea Bucureştilor.
Clădită pe un ostrov, în partea nordică a lacului Snagov, Mănăstirea Snagov a fost un important centru al culturii Ţării Româneşti în epoca feudală. Prima atestare documentară sub numele de Snagov apare în anul 1408, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, dar sunt opinii că aici exista un lăcaş de cult încă din vremea lui Vladislav I (1364-1379). De altfel, pe insula pe care se află mănăstirea, săpăturile arheologice au scos la lumina zilei unelte şi vase din epoca bronzului şi din cea a fierului, monede romane şi bizantine, care fac dovada unei locuiri vechi şi neîntrerupte pe această insulă. Ansamblul mănăstiresc Snagov, edificat din cărămidă, era înconjurat de ziduri puternice pentru apărare, străjuite de un turn înalt de observare şi pază, care servea, în acelaşi timp, şi de clopotniţă. Refăcută în 1517-1521 de către Neagoe Basarab, când bisericii mănăstirii i se dă o formă apropiată celei de astăzi, Mănăstirea Snagov continuă să reprezinte un important edificiu şi un însemnat loc de convergenţă economică şi socială al timpurilor de atunci. Din întregul ansamblu arhitectonic de odinioară au străbătut secolele, putând fi admirate şi azi, doar una dintre biserici, clopotniţa si vestigii ale vechilor chilii. În interiorul monumentului conservat - care şi el a suferit numeroase transformări şi restaurări - se mai pot vedea fresce din secolul al XV-lea, precum şi portretele lui Neagoe Basarab şi Mircea Ciobanul. După unii cercetători, însuşi Vlad Ţepes, ucis în 1476 în pădurea din preajma Băltenilor, a fost înmormântat la Snagov. Faima de care s-a bucurat Snagovul în epoca feudală s-a datorat şi tipografiei instalată aici încă din vremea lui Matei Basarab, în 1643. Cea mai mare înflorire culturală a cunoscut-o, însă, în vremea lui Constantin Brâncoveanu - la sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII - când stareţ al Snagovului a fost Sfântul Antim Ivireanul. Biserica Mănăstirii Snagov a deţinut numeroase obiecte de cult şi de artă feudală, multe dintre ele fiind conservate astăzi la Muzeul de Artă al României.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR