Şcolile de teologie, în general, şi facultăţile de teologie, în special, au o importantă vocaţie misionară pentru viaţa şi activitatea Bisericii Ortodoxe Române, deoarece aceste instituţii formează slujitori şi misionari ai Bisericii pentru românii ortodocşi din ţară şi cei din diaspora, mai ales acum când numărul românilor dinafara graniţelor României a crescut fără precedent.
În această lucrare deosebit de necesară, profesorii, conferenţiarii, lectorii, asistenţii şi preparatorii de teologie sunt, în acelaşi timp, slujitori şi misionari ai Bisericii, precum şi formatori de slujitori şi de misionari ai Bisericii. În acest sens, atât cadrele didactice din facultăţile de teologie ortodoxă cât şi studenţii şi studentele trebuie să cunoască temeinic atât credinţa Bisericii Ortodoxe Soborniceşti sau Universale, cât şi nevoile reale ale vieţii Bisericii de azi, ţinând seama de noile probleme, provocări şi şanse, care se ivesc într-o societate pluralistă, agitată şi în rapidă transformare, marcată puternic de secularism în plan spiritual şi de individualism în plan social.
Din punct de vedere al misiunii Bisericii, şcolile ei de teologie şi mai ales facultăţile de teologie sunt chemate să se concentreze în trei direcţii majore: intensificarea vieţii liturgice şi spirituale, aprofundarea cercetării ştiinţifice şi amplificarea cunoaşterii nevoilor pastorale şi sociale ale credincioşilor.
1. Intensificarea vieţii liturgice şi spirituale este necesară întrucât teologia, ca ştiinţă a mântuirii şi conştiinţă misionară a Bisericii în lume, este în primul rând ştiinţa cunoaşterii lui Dumnezeu, Creatorul şi Mântuitorul lumii, şi a comuniunii de viaţă şi iubire cu El în istorie şi în veşnicie. În acest sens, rugăciunea face parte din actul teologic existenţial, formator al conştiinţei şi simţirii teologice ortodoxe. Un părinte al Filocaliei ne îndeamnă, zicând: „Dacă eşti teolog roagă-te şi dacă te rogi eşti teolog” (Evagrie Ponticul). Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul atrage atenţia că „teologia fără rugăciune este o teologie a demonilor”, care ştiu că Dumnezeu există, dar nu-L iubesc pe El şi nu vor să-L întâlnească faţă către faţă. Ori, Fiul lui Dumnezeu, Hristos – Domnul, a luat chip de om, pentru ca omul să nu-şi mai întoarcă faţa de la El. Fără o experienţă liturgică şi spirituală profundă, teologul nu poate fi un mărturisitor al adevărului conţinut în cuvintele psalmistului: „Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul” (Ps. 33,8) şi nici nu poate fi un misionar animat de iubire de Dumnezeu, de Biserică şi de mântuirea oamenilor.
2. Aprofundarea cercetării ştiinţifice este strict necesară azi, pentru că în contextul european actual se cere o creştere permanentă a calităţii şi competitivităţii învăţământului universitar. De cercetarea academică depinde reputaţia profesorilor şi a facultăţilor în care aceştia activează, precum şi a revistelor pe care le publică. Desigur, în această privinţă, dotarea facultăţii de teologie cu bibliotecă mare, bine organizată şi permanent aprovizionată cu noi titluri de carte şi noi reviste de specialitate devine un imperativ.
Un pas important în această direcţie s-a făcut aici la Bucureşti prin organizarea unei săli moderne de lectură, pe care o inaugurăm azi. Ea va purta numele marelui profesor de Istorie bisericească, Teodor M. Popescu, el însuşi organizator, cu mai multe decenii în urmă, al bibliotecii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. La organizarea noii săli de lectură Teodor M. Popescu a contribuit în mod substanţial Arhiepiscopia Bucureştilor, cu aproape 87.000 (870 milioane lei vechi), pentru că înţelege importanţa misiunii facultăţii de teologie în viaţa Bisericii, dar şi pentru că noi apreciem angajarea multor cadre didactice ale Facultăţii de teologie ortodoxă din Bucureşti în cele 3 proiecte iniţiate anul trecut (2007) de Biserica noastră, şi anume, intensificarea traducerii operelor Sfinţilor Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (PSB), editarea unei Istorii a teologiei ortodoxe din secolul al XX-lea şi editarea unei Enciclopedii a Ortodoxiei româneşti.
Lucrările sunt în curs de derulare şi devin promiţătoare, urmând ca în anul jubiliar 2009 dedicat „Sfântului Vasile cel Mare şi tuturor Sfinţilor Capadocieni” să apară şi opera sa integrală, tradusă în limba română, mai ales că Mitropolitul Ţării Româneşti şi Patriarhul României poartă în titulatura sa şi titlul de „Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei”.
3. Amplificarea cunoaşterii nevoilor concrete pastorale şi sociale ale credincioşilor este o altă prioritate.
În acest sens, am numit unele cadre didactice de la Facultatea de teologie preoţi şi diaconi în unele parohii din Capitală, pentru a cunoaşte mai bine viaţa parohiilor şi nevoile lor pastorale şi sociale. Totuşi, este necesară o mai intensă cooperare între Facultate şi parohii, mai ales în privinţa programelor culturale şi sociale ale acestora. Desigur, apreciem implicarea unor cadre didactice ale Facultăţii în susţinerea programelor misionare ale Centrului BASILICA, în special posturile de radio şi televiziune TRINITAS, dar este nevoie de o contribuţie şi mai mare din partea Facultăţii de teologie în susţinerea cu articole a cotidianului „Lumina”, a săptămânalului „Lumina de Duminic㔺i a publicaţiei „Vestitorul Ortodoxiei”, precum şi în susţinerea celorlalte publicaţii ale Patriarhiei Române şi Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Acum, la început de an nou universitar, pe care-l dorim animat de elan înnoitor de fidelitate şi de creativitate, felicităm conducerea Universităţii şi Facultăţii de teologie, toate cadrele didactice ale Facultăţii de teologie, pe toţi studenţii şi studentele ei, precum şi pe toţi ostenitorii şi binefăcătorii ei. Totodată, rugăm pe Hristos-Domnul, Învăţătorul nostru veşnic, să le dăruiască tuturor lumina şi ajutorul Său, pace şi bucurie, sănătate şi spor în activitatea sfântă de cultivare şi promovare a teologiei ortodoxe şi de formare duhovnicească şi intelectuală a tinerilor slujitori şi misionari ai Bisericii noastre, ca viitori preoţi de parohie şi mănăstire, profesori de religie, asistenţi sociali, restauratori şi conservatori de patrimoniu sacru, ostenitori în administraţia bisericească, în mass-media, diaspora română şi în alte domenii de activitate.

Vă dorim multe şi frumoase realizări în noul an universitar!

†DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române