CONSILIUL PAROHIAL AL BISERICII SFÂNTUL GHEORGHE VECHI, ne informează:

În legătură cu articolul intitulat Nicolae Ulieru şi preotul parohiei Sf. Gheorghe Vechi şantajează bătrânii dintr-un imobil din centrul Capitalei, semnat de doamna Ramona Feraru în cotidianul Curentul din 10 august 2010, pentru corecta informare a opiniei publice, facem următoarele precizări:

1. Parohia Sfântul Gheorghe Vechi cu sediul în Bucureşti, Calea Moşilor nr. 36, Sector 3 este proprietara de drept a imobilului din B-dul Corneliu Coposu nr. 1 D. Acest drept se întemeiază pe Autorizaţia de construcţie nr. 23 V din 22 februarie 1913, prin care „Epitropia Bisericei Sf. Gheorghe Vechiu” era autorizată să construiască pe proprietatea sa actualul imobil, Contractul de concesiune nr. 20674 din 05 decembrie 1912 încheiat între Epitropia Bisericii Sf. Gheorghe Vechi şi Dl. Dumitru Oprea Soare pe termen de 25 de ani (26 octombrie 1913 – 26 octombrie 1938) având scop construirea actualului imobil, Procesul Verbal de predare-primire a imobilului la expirarea concesiunii, documente pe baza cărora s-a eliberat Încheierea de intabulare nr. 11845/2005.

Imobilul nu a fost niciodată înstrăinat, naţionalizat sau scos din proprietatea, implicit administrarea Parohiei Sfântul Gheorghe Vechi. Acest lucru poate fi dovedit cu documente oficiale, respectiv procese verbale ale Consiliului parohial, corespondenţă anuală între Parohie, Centrul Eparhial şi instituţii ale statului, documente privind investiţii şi lucrări de întreţinere efectuate de Parohie la acest imobil, acte financiar contabile.

2. Întregul imobil are în total 12 apartamente şi 4 garsoniere şi nu 25 de apartamente, aşa cum menţionează în articolul respectiv.

3. Toate contractele de închiriere, chiar şi cele „din anii 70”, au fost încheiate cu Parohia Sfântul Gheorghe Vechi, nu cu „statul”. Surprinzător este faptul că, deşi contestă dreptul de proprietate al Parohiei asupra acestui imobil, foştii chiriaşi nu au prezentat în nici o instanţă documente care să susţină contrariul.

Parohia nu a intentat procese de evacuare tuturor chiriaşilor, ci doar celor rău platnici şi celor ce au contestat în instanţă dreptul de proprietate al Parohiei asupra imobilului în cauză. Toate aceste procese au fost puse pe rol după încercări repetate de negocieri cu foştii chiriaşi, cărora le expiraseră contractele de închiriere. Negocierile au avut loc în cadrul şedinţelor Consiliului parohial, iar acţionarea în instanţă s-a făcut în urma refuzului categoric al persoanelor implicate de a încheia noi contracte de închiriere conform hotărârilor Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în conformitate cu prevederile Statutului Bisericii Ortodoxe Române. În consecinţă, fiecare acţiune s-a introdus în instanţă după aprobarea Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru fiecare caz în parte.

4. Chiriile lunare, neplătite de foştii chiriaşi, contestatari ai dreptului de proprietate al Parohiei asupra imobilului, nu au fost niciodată de 100 – 150 lei noi pe lună, ci numai de 103 lei/lună la nivelul anilor 1982. În plus, majoritatea acestora nu şi-a plătit niciodată cota parte la utilităţile de întreţinere, situaţie care a provocat dificultăţi financiare proprietarului (Parohia), nevoită să achite din fonduri proprii contravaloarea acestora pentru a nu fi afectaţi chiriaşii buni platnici şi a evita rezilierea contractelor cu furnizorii de utilităţi. Listele de plată afişate de Parohie la avizier, realizate în conformitate cu facturile plătite din banii proprii, au fost sistematic rupte de către cei care nu au înţeles că pentru a beneficia de o locuinţă trebuie, în primul rând, să încheie un contract de închiriere şi să-şi achite cota parte din cheluielile cu întreţinerea imobilului (impozite, apă, salubritate, curăţenie).

5. În legătură cu afirmaţia calomnioasă din articol referitoare la o presupusă legătură între parohie şi domnul Nicolae Ulieru, menţionăm că nu există nici o legătură între Pr. Paroh Ionel Durlea, membrii Consiliului parohial şi domnul Nicolae Ulieru.