Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, astăzi, în Duminica a IV-a după Rusalii, pe Sfinţii Părinţi de la Sinodul IV ecumenic. La Sinodul al IV-lea ecumenic, care a avut loc in anul 451 în localitatea Calcedon, s-a încercat să se lămurească problema importanţei naturii umane a lui Iisus Hristos, deoarece această problemă nu era în întregime lămurită, precum şi cea a organizării Bisericii creştine. În şedinţa a V-a, din 22 octombrie 451, sinodalii au definit doctrina bisericească a celor doua firi din persoana lui Hristos, prin următoarea mărturisire de credinţă: 'Urmând Sfinţilor Părinţi, noi învăţăm şi mărturisim cu toţii pe Unul şi acelaşi Fiu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, desăvârşit în Dumnezeire şi desăvârşit în umanitate, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, având suflet raţional şi trup, deofiinţă cu Tatăl după Dumnezeire şi deofiinţă cu noi, după umanitate, fiind întru toate asemenea noua, în afară de păcat. Ca Dumnezeu, s-a născut mai înainte de toţi vecii din Tatăl, după Dumnezeire, iar ca om s-a născut în zilele cele de pe urmă pentru noi şi pentru mântuirea noastră din Fecioara Maria, Născatoarea de Dumnezeu, Unul şi acelaşi Hristos, Fiu, Domn, Unul-Născut, cunoscut în două firi, în chip neamestecat şi neschimbat şi neîmpărţit şi nedespărţit, deosebirea firilor nefiind nicidecum distrusă prin unire, păstrându-se mai ales însuşirea fiecăreia şi întâlnindu-se împreună într-o singură persoană şi un singur ipostas, nu în două persoane, împărţit sau despărţit, ci Unul şi acelaşi Fiu, Unul-Născut, Dumnezeu-Cuvântul, Domnul Iisus Hristos. Aşa ne-au învăţat mai înainte despre El proorocii şi însuşi Domnul nostru Iisus Hristos şi aşa ne-a transmis Simbolul Părinţilor noştri'. Sinodul a elaborat şi un număr de 30 de canoane, unul dintre cele mai importante fiind canonul 28, care confirma canonul 3 de la Constantinopol, din 381, făcându-se un pas înainte în fixarea rangului de întâietate pe care îl are patriarhul de Constantinopol. Acest canon recunoştea papei un loc de onoare, dar afirma şi egalitatea scaunului din Noua Romă - Constantinopol cu cel din Vechea Romă. Împotriva acestei hotărâri se va ridica papa, care nu recunoştea canonul, dar şi ceilalţi patriarhi de Alexandria si Antiohia. Ultimii doi îşi justificau poziţia prin faptul ca erau scaune apostolice şi prin renumele şcolilor lor de teologie. Prin canonul 28 se stabilea şi aria jurisdicţională a Patriarhiei de Constantinopol, care cuprindea diocezele: Tracia, Pontul şi Asia, la acestea adăugându-se teritoriile din afara graniţelor Imperiului, deci creştinii aflaţi sub dominaţie barbară.