În legătură cu unele speculaţii răuvoitoare la care s-au dedat anumite persoane şi cercuri interesate, privind pretinsa necanonicitate, caracter politic şi absolut nou al eparhiilor constitutive şi sufragane ale Mitropoliei Basarabiei, ţinem să precizăm următoarele:
1. Mitropolia Basarabiei este o Biserică Creştină Ortodoxă Autonomă Locală şi istorică din cadrul Patriarhiei Române. Ea nu a fost desfiinţată canonic de nimeni niciodată şi a fost reactivată la 14 septembrie 1992.
2. Mitropolia Basarabiei, în calitatea sa de cult autonom înregistrat, este ca atare şi a fost recunoscută oficial, prin decizie judecătorească definitivă (Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova, 2004) şi prin decizie administrativă (Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova, 2006) drept „succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”, ceea ce presupune în consecinţă revenirea la situaţia canonico-administrativă anterioară anului 1945, ţinând cont de noiile realităţi politico-administrative şi de frontiera de stat a Republicii Moldova.
3. Patriarhia Română, din care a făcut istoric parte şi face parte şi în prezent Mitropolia Basarabiei, a binecuvântat, recunoscut, confirmat şi întărit sinodal şi public Statutul, drepturile, privilegiile şi garanţiile oferite şi recunoscute Mitropoliei Basarabiei printr-un act canonic special, cu caracter solem şi derogativ, anume Actul Patriarhal şi Sinodal din 19 decembrie 1992. Acel act confimă că Mitropolia Basarabiei nu este o simplă eparhie, ci o grupare de eparhii.
4. Statutul Mitropoliei Basarabiei înregistrat de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor la 30 iulie 2002, „Sub raportul orânduirii canonice şi administrative, eparhiile sunt grupate în Mitropolie” (Art. 72, capitolul A. Mitropolia, Secţia V, Partea I. Organizarea).
5. Încă de la reactivarea sa, Mitropoliei istorice a Basarabiei i s-a recunoscut la cel mai înalt nivel intern bisericesc dreptul de a-şi organiza şi administra vechile ei episcopii constitutive. Sfântul Sinod, ca cea mai înaltă autoritate canonică a Patriarhiei Române a decis la 19 decembrie 1992 că „Sfânta Mitropolie a Basarabiei, care şi-a reluat activitatea, este o Mitropolie autonomă cu Statut propriu (...), iar fiecare eparhie componentă are propria sa Adunare eparhială.” Actul Sinodal şi Patriarhal al Patriarhiei Române din 19 decembrie 1992 se referă şi în alte articole la eparhiile componente ale Mitropoliei Basarabiei, garantând că „în libertate, Mitropolitul Basarabiei şi ceilalţi arhierei ai Sinodului Mitropolitan, fără vre-o confirmare superioară, vor numi şi hirotoni diaconi şi preoţi, vor rândui protopopi şi vor institui stareţi şi stareţe, egumeni şi egumene în sfintele mănăstiri şi schituri din Mitropolia Basarabiei. De asemenea, Ierarhii Mitropoliei Basarabiei vor acorda distincţii şi ranguri clericilor şi mirenilor din eparhiile lor.” Aceste prevederi sunt derogatorii de la cele ale Statutului şi Regulamentelor Bisericii Ortodoxe Române aprobate în modul stabilit de autorităţile Statului Român. Conceptele şi noţiunile de Mitropolie, de automomie, de cult religios înregistrat, de parte componentă a cultului sunt în sine tot atâtea argumente în favoarea dreptului la existenţă juridică a eparhiilor componente ale Mitropoliei Basarabiei.
6. Potrivit prevederilor articolelor 49 şi 50 din Statutul Mitropoliei Basarabiei: „49. Eparhiile sunt unităţi teritoriale bisericeşti sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate, şi din mănăstirile aflate pe acel teritoriu. Eparhiile sunt episcopii sau arhiepiscopii, după cum sunt conduse respectiv de către episcop sau arhiepiscop. 50. Eparhiile au, ca organ de conducere harismatică, catehetică şi jurisdicţională, pe un Episcop sau Arhiepiscop, ca organ deliberativ – Adunarea eparhială, iar ca organ executiv – Consiliul Eparhial”.
7. Gradul de organizare efectivă, ca şi numărul de credincioşi, clerici şi comunităţi, diferă în prezent de la o eparhie constitutivă la alta date fiind greutăţile şi piedicile ridicate în faţa lor. Cu excepţia Arhiepiscopiei Chişinăului care îşi are propriul ierarh titular ales la 20 octombrie 1995, celelalte eparhii constitutive ale Mitropoliei Basarabiei sunt conduse harismatic, catehetic şi jurisdicţional şi reprezentate oficial de către Înatpreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor ca Locţiitor de Episcop, până la alegerea canonică a titularilor. În acest moment şi deocamdată, Mitropolia Basarabiei nu consideră de stringentă prioritate alegerea unor titulari ai eparhiilor sufragane. Ele vor fi puse în organizare efectivă după o consultare a clerului şi credincioşilor din cuprinsul lor, cu binecuvântarea Mitropolitului Basarabiei şi informarea Patriarhiei Române. Recunoaşterea acestor eparhii istorice de către stat este un bun recâştigat şi constituie o bază solidă pentru refacerea lor plenară în ordinea canonică a Mitropopoliei Basarabiei de îndată ce va fi cu putinţă.
8. Mitropolia Basarabiei respinge ca fiind false şi pătimaşe speculaţiile câtorva preoţi zgomotoşi în jurul eparhiilor ei constitutive şi arată că aceste eparhii nu sunt noi, ci istorice, nu sunt politice, ci canonice. Aceste eparhii nu au fost desfiinţate de nimeni niciodată şi au fost recunoscute oficial de autorităţile competente ale statului din Republica Moldova. Eparhiile constitutive ale Mitropoliei Basarabiei au jurisdicţie teritorială în limitele administative recunoscute internaţional ale Republicii Moldova.
9. Patriarhia Română a luat act cu binecuvântare, în octombrie 2007, de faptul că eparhiile istorice sufragane ale Mitropoliei Basarabiei au fost recunoscute şi înregistrate juridic de către autorităţile de stat ale Republicii Moldova şi a reflectat această realitate în statutul său de organizare şi funcţionare.

BIROUL DE PRESĂ AL MITROPOLIEI BASARABIEI