Catedrala mitropolitană din Timişoara, un reprezentativ monument al artei bisericeşti din ţară, îşi va serba hramul istoric luni, 30 ianuarie, de praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, informează 'Ziarul Lumina'.

Cu acest prilej, va avea loc un bogat program liturgic, dar şi coral, la Catedrala mitropolitană din oraş. Slujbele închinate ocrotitorilor vor debuta în ajunul praznicului, duminică seara, de la ora 17:00, cu oficierea Vecerniei Mari unită cu Litia, şi vor continua luni, 30 ianuarie, de la ora 7:00, cu Utrenia, iar începând cu ora 9:30, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Slujbele, săvârşite cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, vor fi oficiate de Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, format din consilieri de la Centrul eparhial şi slujitori ai catedralei. În după-amiaza aceleiaşi zile, după slujba Vecerniei, corul Catedralei mitropolitane, condus de pr. Dan Dragomir, va susţine un recital de imnuri religioase, dedicat ocrotitorilor sfântului lăcaş.

Măreţie şi graţie arhitecturală

Catedrala mitropolitană din Timişoara este monumentul bisericesc reprezentativ al Arhiepiscopiei Timişoarei şi totodată cel mai renumit şi admirat monument de artă şi arhitectură bisericească din părţile Banatului. Pe lângă aceasta, catedrala din Timişoara este lăcaşul de spiritualitate şi cultură ortodoxă în jurul căruia pulsează întreaga viaţă bisericească din Mitropolia Banatului. Declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura şi sculptura ei şi înălţată la încrucişarea celor mai importante artere de circulaţie din oraş, Catedrala mitropolitană impresionează prin dimensiunile ei, prin graţia liniilor, cât şi prin întreaga sa măreţie, ce concurează cu cele mai de seamă catedrale din lumea creştină. Construcţia propriu-zisă a catedralei a început în anul 1936 prin sfinţirea pietrei fundamentale de episcopul Andrei Magieru al Aradului. Sunetul neobişnuit al celor şapte clopote, melodios armonizate de compozitorul Sabin Drăgoi, impresionează în mod deosebit, chemând pe toţi credincioşii din oraş la rugăciune. În anul 1946, după zece ani de jertfă, noul lăcaş al Domnului a fost sfinţit.

La această mare procesiune au participat însuşi patriarhul Nicodim Munteanu, regele Mihai I, alături de întreg episcopatul Mitropoliei Ardealului şi reprezentanţi din toate colţurile pământului românesc. Catedrala, are o capacitate de aproximativ 5.000 de credincioşi, iar din anul 1956 adăposteşte moaştele Sfântului Mitropolit Iosif cel Nou, strămutate de la Mănăstirea Partoş, locul unde şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii pământeşti ocrotitorul Banatului. Între anii 2003 şi 2006, pictura Catedralei mitropolitane a fost curăţată, redându-i-se strălucirea originală. Pictura şi sculptura Catedralei mitropolitane astăzi dezvăluie privirilor un tot unitar axat pe filonul tradiţiei artistice româneşti, dar, înainte de toate, reliefează talentul şi arta celor care au trudit la înfrumuseţarea acestui măreţ lăcaş de cult. Din iniţiativa Mitropolitului Nicolae al Banatului, încă din anul 1962 s-a hotărât organizarea în subsolul catedralei a unei colecţii de artă religioasă veche din Banat. Partea de subsol dinspre altar cuprinde necropola mitropoliţilor Banatului, iar primul mitropolit înhumat aici este Vasile Lăzărescu (1947-1961).