Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de pomenire a Patriarhului Iustin Moisescu, la împlinirea a 24 de ani de la trecerea sa la Domnul: Patriarhul IUSTIN - un stâlp neclintit de furtună
Anul acesta se împlinesc 24 de ani de la trecerea la viaţa veşnică a vrednicului de pomenire Părintele nostru Patriarh IUSTIN (†31 iulie 1986).
Născut în data de 5 martie 1910, în satul Cândeşti, judeţul Argeş, orfan de război, se înscrie la studii la Seminarul orfanilor de război din Câmpulung-Muscel (1922-1930), pe care îl termină ca premiant. Este ales de Patriarhul Miron Cristea dintre absolvenţii tuturor Seminariilor din anul acela, 1930, şi trimis cu o bursă de studii în Teologie la Universitatea din Atena. În anul 1934 se întoarce licenţiat cu aprecierea „magna cum laude'.
Patriarhul Miron Cristea, urmărindu-i vocaţia, l-a trimis pe tânărul licenţiat în Grecia să-şi continue studiile de specializare la Facultatea de Teologie romano-catolică din Strasbourg, Franţa (1934-1936). A susţinut doctoratul la Facultatea de Teologie din Atena, în anul 1937, cu teza: 'Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura', premiată de Academia de Ştiinţe din Atena.
A fost apoi profesor la Seminarul 'Nifon Mitropolitul' din Bucureşti (1937-1938), la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Varşovia (1938-1939), profesor titular de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi-Suceava. În anul 1946 a fost transferat ca profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, iar din anul 1948, la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti.
Astfel, teologul Justin Moisescu s-a evidenţiat de-a lungul întregii sale vieţi, ca fiind un om cu o cultură temeinică şi vastă. Eleganţa şi erudiţia sa academică erau rodul unei vieţi dedicate studiului, fiind, ca profesor, mitropolit şi patriarh, o personalitate cu o solidă formare universitară de tip occidental, dar folosind ca bază teologia Sfinţilor Părinţi.
Timp de 17 ani ca profesor de teologie, un an ca Mitropolit al Ardealului (1956), 20 de ani ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1957-1977) şi 9 ani ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986), Părintele Patriarh IUSTIN şi-a dedicat viaţa slujirii lui Dumnezeu şi oamenilor. Ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, într-o vreme de dictatură comunistă plină de restricţii şi presiuni asupra vieții Bisericii, acest distins ierarh român a reuşit, cu răbdare constantă şi înţelepciune practică, să păstreze şi să promoveze credinţa creștină şi cultura românească din Moldova pe mai multe planuri ale vieții bisericești.
Intelectual înzestrat cu un surprinzător spirit practic, ierarhul cărturar a restaurat sau reparat, în plin comunism, aproape 70 de biserici și chiar a construit unele biserici noi, mai multe case parohiale, un Cămin modern pentru elevii seminariști și mai multe sedii de protopopiate. De asemenea, a construit trei mari clădiri - adevărate monumente de arhitectură - în incinta Centrului eparhial Iaşi. Tot ca mitropolit al Moldovei şi Sucevei a restaurat, integral sau parţial, peste 20 de mănăstiri şi schituri: Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Arbore, Humor, Slatina, Dobrovăţ, Cetăţuia, Râşca, Neamţ, Sihăstria, Secu, Bistriţa, Văratic,ș.a., iar la unele dintre acestea a înfiinţat muzee şi colecţii de artă bisericească.
În calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986) a continuat osteneala din Moldova şi Bucovina desfășurând lucrări de restaurare sau reparații la mănăstirile: Curtea de Argeş, Cheia, Zamfira, Viforâta, Dealu, Cernica, Pasărea, Tigăneşti, Caldăruşani, biserica Sfântul Spiridon Nou, biserica Sfântul Gheorghe Nou, Catedrala patriarhală, şi altele.
Părintele Patriarh IUSTIN a acordat o atenţie deosebită activităţii editoriale. Conştient de marele folos pe care l-ar avea pentru cititorii români traducerea în limba lor proprie a principalelor lucrări teologice, istorice, liturgice şi a tot ceea ce ţine de trăirea şi experienţa filocalică a Sfinţilor Părinţi, a iniţiat marea colecţie patristică intitulată 'Părinţi şi scriitori bisericeşti' (PSB), proiectată în 90 de volume. Această lucrare a fost reactualizată recent începând cu anul 2007, ca o cultivare a moştenirii spirituale luminoase pe care Preafericirea Sa ne-a lăsat-o. De asemenea, el a iniţiat colecţia 'Arta creştină în România', în 6 volume. A tipărit o nouă ediţie sinodală a Sfintei Scripturi (1982), o nouă ediţie a Noului Testament (1979), manuale pentru învăţământul teologic superior şi pentru Seminariile teologice, multe cărţi de cult, revistele teologice centrale și alte publicații bisericești.
Prin bogata sa activitate cărturărească, pastorală și internațională, Părintele Patriarh IUSTIN şi-a înscris numele în rândul ierarhilor români harnici și înțelepți.
Paralel cu bogata sa activitate administrativă, edilitară şi cultural-misionară, ierarhul român a reprezentat, cu demnitate şi competenţă teologică, Biserica Ortodoxă Română pe plan internaţional, la întruniri panortodoxe şi interortodoxe sau la întruniri intercreştine, fiind ales membru în conducerea Consiliului Mondial al Bisericilor şi a Conferinţei Bisericilor Europene, iar ca patriarh a vizitat mai multe Biserici Ortodoxe surori, precum și comunități ortodoxe românești din Occident (Suedia, Elveția, SUA).
Plin de întristare pentru bisericile din Bucureşti martirizate prin demolare, sau umilite prin translare şi izolare, îngrijorat de o eventuală demolare sau mutare a Reşedinţei şi Catedralei Patriarhale de către autorităţile comuniste, dar şi plin de milă pentru poporul român privat de libertate şi înfometat de sărăcie, Părintele Patriarh IUSTIN a trecut la Domnul în data de 31 iulie 1986, cu speranţa unor vremuri mai bune. A fost un Arhipăstor maiestuos şi sobru ca un voievod, iar, în tăcere impusă, un neînfricat luptător până la moarte, ca un stâlp neclintit în mijlocul furtunii. Mai precis, când dictatorii comunişti voiau să mute sediul Patriarhiei la Mănăstirea Văcărești din capitală, el a refuzat categoric. Era o îndrăzneală greu de tolerat din partea soților Ceaușescu.
Părintele Patriarh IUSTIN rămâne în memoria noastră ca fiind un om echilibrat, un teolog erudit şi un păstor înţelept, prin fidelitatea sa faţă de tradiţia ortodoxă, patristică, prin temeinica sa pregătire academică, prin sobrietatea sa în relaţiile umane, însă şi prin bunătatea și dărnicia sa părintească, exprimate adesea discret, dar eficient.
Cunoscând multa sa hărnicie și dăruire jertfelnică pentru Biserică, moştenirea spirituală şi culturală lăsată nouă celor de azi, precum şi lumina înţelepciunii sale în relaţiile Ortodoxiei româneşti cu alte Biserici, în duh de pioasă recunoştinţă şi preţuire, aducem omagiu de pomenire şi cinstire memoriei sale ca unui mare ierarh român, care a păstorit în vremuri grele, când se demolau biserici și se chinuiau conştiinţe creștine. De aceea, ne rugăm azi Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul lui în corturile Sfinţilor mărturisitori jertfelnici, în comuniunea Sfinţilor Părinţi, mari Dascăli ai lumii și Ierarhi, în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire, în neam şi în neam!
†DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Născut în data de 5 martie 1910, în satul Cândeşti, judeţul Argeş, orfan de război, se înscrie la studii la Seminarul orfanilor de război din Câmpulung-Muscel (1922-1930), pe care îl termină ca premiant. Este ales de Patriarhul Miron Cristea dintre absolvenţii tuturor Seminariilor din anul acela, 1930, şi trimis cu o bursă de studii în Teologie la Universitatea din Atena. În anul 1934 se întoarce licenţiat cu aprecierea „magna cum laude'.
Patriarhul Miron Cristea, urmărindu-i vocaţia, l-a trimis pe tânărul licenţiat în Grecia să-şi continue studiile de specializare la Facultatea de Teologie romano-catolică din Strasbourg, Franţa (1934-1936). A susţinut doctoratul la Facultatea de Teologie din Atena, în anul 1937, cu teza: 'Evagrie din Pont. Viaţa, scrierile şi învăţătura', premiată de Academia de Ştiinţe din Atena.
A fost apoi profesor la Seminarul 'Nifon Mitropolitul' din Bucureşti (1937-1938), la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Varşovia (1938-1939), profesor titular de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi-Suceava. În anul 1946 a fost transferat ca profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, iar din anul 1948, la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti.
Astfel, teologul Justin Moisescu s-a evidenţiat de-a lungul întregii sale vieţi, ca fiind un om cu o cultură temeinică şi vastă. Eleganţa şi erudiţia sa academică erau rodul unei vieţi dedicate studiului, fiind, ca profesor, mitropolit şi patriarh, o personalitate cu o solidă formare universitară de tip occidental, dar folosind ca bază teologia Sfinţilor Părinţi.
Timp de 17 ani ca profesor de teologie, un an ca Mitropolit al Ardealului (1956), 20 de ani ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1957-1977) şi 9 ani ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986), Părintele Patriarh IUSTIN şi-a dedicat viaţa slujirii lui Dumnezeu şi oamenilor. Ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, într-o vreme de dictatură comunistă plină de restricţii şi presiuni asupra vieții Bisericii, acest distins ierarh român a reuşit, cu răbdare constantă şi înţelepciune practică, să păstreze şi să promoveze credinţa creștină şi cultura românească din Moldova pe mai multe planuri ale vieții bisericești.
Intelectual înzestrat cu un surprinzător spirit practic, ierarhul cărturar a restaurat sau reparat, în plin comunism, aproape 70 de biserici și chiar a construit unele biserici noi, mai multe case parohiale, un Cămin modern pentru elevii seminariști și mai multe sedii de protopopiate. De asemenea, a construit trei mari clădiri - adevărate monumente de arhitectură - în incinta Centrului eparhial Iaşi. Tot ca mitropolit al Moldovei şi Sucevei a restaurat, integral sau parţial, peste 20 de mănăstiri şi schituri: Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Arbore, Humor, Slatina, Dobrovăţ, Cetăţuia, Râşca, Neamţ, Sihăstria, Secu, Bistriţa, Văratic,ș.a., iar la unele dintre acestea a înfiinţat muzee şi colecţii de artă bisericească.
În calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986) a continuat osteneala din Moldova şi Bucovina desfășurând lucrări de restaurare sau reparații la mănăstirile: Curtea de Argeş, Cheia, Zamfira, Viforâta, Dealu, Cernica, Pasărea, Tigăneşti, Caldăruşani, biserica Sfântul Spiridon Nou, biserica Sfântul Gheorghe Nou, Catedrala patriarhală, şi altele.
Părintele Patriarh IUSTIN a acordat o atenţie deosebită activităţii editoriale. Conştient de marele folos pe care l-ar avea pentru cititorii români traducerea în limba lor proprie a principalelor lucrări teologice, istorice, liturgice şi a tot ceea ce ţine de trăirea şi experienţa filocalică a Sfinţilor Părinţi, a iniţiat marea colecţie patristică intitulată 'Părinţi şi scriitori bisericeşti' (PSB), proiectată în 90 de volume. Această lucrare a fost reactualizată recent începând cu anul 2007, ca o cultivare a moştenirii spirituale luminoase pe care Preafericirea Sa ne-a lăsat-o. De asemenea, el a iniţiat colecţia 'Arta creştină în România', în 6 volume. A tipărit o nouă ediţie sinodală a Sfintei Scripturi (1982), o nouă ediţie a Noului Testament (1979), manuale pentru învăţământul teologic superior şi pentru Seminariile teologice, multe cărţi de cult, revistele teologice centrale și alte publicații bisericești.
Prin bogata sa activitate cărturărească, pastorală și internațională, Părintele Patriarh IUSTIN şi-a înscris numele în rândul ierarhilor români harnici și înțelepți.
Paralel cu bogata sa activitate administrativă, edilitară şi cultural-misionară, ierarhul român a reprezentat, cu demnitate şi competenţă teologică, Biserica Ortodoxă Română pe plan internaţional, la întruniri panortodoxe şi interortodoxe sau la întruniri intercreştine, fiind ales membru în conducerea Consiliului Mondial al Bisericilor şi a Conferinţei Bisericilor Europene, iar ca patriarh a vizitat mai multe Biserici Ortodoxe surori, precum și comunități ortodoxe românești din Occident (Suedia, Elveția, SUA).
Plin de întristare pentru bisericile din Bucureşti martirizate prin demolare, sau umilite prin translare şi izolare, îngrijorat de o eventuală demolare sau mutare a Reşedinţei şi Catedralei Patriarhale de către autorităţile comuniste, dar şi plin de milă pentru poporul român privat de libertate şi înfometat de sărăcie, Părintele Patriarh IUSTIN a trecut la Domnul în data de 31 iulie 1986, cu speranţa unor vremuri mai bune. A fost un Arhipăstor maiestuos şi sobru ca un voievod, iar, în tăcere impusă, un neînfricat luptător până la moarte, ca un stâlp neclintit în mijlocul furtunii. Mai precis, când dictatorii comunişti voiau să mute sediul Patriarhiei la Mănăstirea Văcărești din capitală, el a refuzat categoric. Era o îndrăzneală greu de tolerat din partea soților Ceaușescu.
Părintele Patriarh IUSTIN rămâne în memoria noastră ca fiind un om echilibrat, un teolog erudit şi un păstor înţelept, prin fidelitatea sa faţă de tradiţia ortodoxă, patristică, prin temeinica sa pregătire academică, prin sobrietatea sa în relaţiile umane, însă şi prin bunătatea și dărnicia sa părintească, exprimate adesea discret, dar eficient.
Cunoscând multa sa hărnicie și dăruire jertfelnică pentru Biserică, moştenirea spirituală şi culturală lăsată nouă celor de azi, precum şi lumina înţelepciunii sale în relaţiile Ortodoxiei româneşti cu alte Biserici, în duh de pioasă recunoştinţă şi preţuire, aducem omagiu de pomenire şi cinstire memoriei sale ca unui mare ierarh român, care a păstorit în vremuri grele, când se demolau biserici și se chinuiau conştiinţe creștine. De aceea, ne rugăm azi Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul lui în corturile Sfinţilor mărturisitori jertfelnici, în comuniunea Sfinţilor Părinţi, mari Dascăli ai lumii și Ierarhi, în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire, în neam şi în neam!
†DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Numărul total de ştiri postate: 26,831
Åžtiri Patriarhie
La Duminica a XXXIII-a după Rusalii, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va participa la Sfânta Liturghie ce va fi savarșită ...
La deschiderea şedinţei Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, care are loc astăzi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel rosteşte următorul cuvânt de evaluare a activităţilor din anul 2011:
În anul 2011, în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, au funcţionat un număr de 687 parohii, ...
La Catedrala Patriarhală, în această dimineață, începând cu orele 8:30, s-a oficiat slujba Te Deumului de către Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența membrilor Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei ...
În Sala Conventus a Palatului Patriarhiei a avut loc ieri, 3 februarie 2012, o nouă întâlnire de planificare şi coordonare în cadrul proiectului european 'FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social'. Întâlnirea, la care au participat toţi membrii echipelor din ...
În această perioadă cu vreme deosebit de rece în majoritatea regiunilor ţării, Patriarhia Română îndeamnă clerul şi credincioşii din parohii şi mănăstiri ca împreună cu birourile de asistenţă socială de la eparhii şi cu autorităţile locale să ajute persoanele fără ...
Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ne informează:
Sâmbătă, 4 februarie 2012, în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, se vor desfăşura lucrările şedinţei anuale a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Activitatea din anul ...
Biserica Ortodoxă a prăznuit ieri, 2 februarie 2012, Întâmpinarea Domnului Iisus Hristos de către Dreptul Simeon şi Proorociţa Ana, la Templul din Ierusalim, la 40 de zile de la Naştere. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de ...
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învăţătură rostit la Sărbătoarea Întâmpinării Domnului în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală a explicat credincioşilor prezenţi semnificaţia sărbătorii.
„Acest eveniment se înscrie în tradiţia iudaică potrivit căreia la ...
Aniversări
4 februarie 1925 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte înfiinţarea Patriarhiei Române
30 ianuarie 1875 S-a născut în Sohodol, jud. Alba, episcopul Stan Vasile
29 ianuarie 1903 S-a născut în Biertan, jud. Sibiu, episcopul Popovici Nicolae
Comemorări
27 ianuarie 1708 A trecut la cele veşnice mitropolitul Teodosie al Ţării Româneşti (1668-1672 şi 1679-1708)
26 ianuarie 2012 110 ani de la trecerea la cele veÅŸnice a Mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei
