Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cu ocazia prăznuirii sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva
Cu ocazia prăznuirii sărbătorii Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei – Iaşi, 14 octombrie 2008 – Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a adresat Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, următorul mesaj:
Înaltpreasfinţiei Sale,
Înaltpreasfinţitului Părinte TEOFAN,
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
Înaltpreasfinţia Voastră,
Cu deosebită bucurie am primit scrisoarea Înaltpreasfinţiei Voastre privind organizarea la Iaşi, în perioada 12 – 16 octombrie, a sărbătorii Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, intrată în conştiinţa publică, în perioada de după 1989, ca fiind îngemănată cu Sărbătorile municipiului Iaşi, ajunse, acum, la cea de-a XVII-a ediţie.
Anul acesta însă municipiul Iaşi îşi adaugă în cununa de preţ a valorilor sale împlinirea a 600 de ani de atestare documentară, fapt confirmat de un important document emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408.
Contextul acestui popas aniversar constituie un luminos prilej de trăire, cu demnitate, a înălţătorului sentiment de preţuire a semnificaţiilor multiple ale oraşului Iaşi pentru istoria Moldovei şi a întregului popor român.
Vatră a unor străvechi mărturii de civilizaţie, oraşul Iaşi s-a afirmat, ca centru urban, în epoca medievală, deodată cu principatul Ţării Moldovei, pentru a deveni, apoi, curte domnească a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare iar, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, capitală politică a Moldovei şi scaun mitropolitan.
În anul 1600 oraşul Iaşi era în mod provizoriu, dar profetic, capitală a afirmării unităţii Ţărilor Române sub sceptrul domnitorului Mihai Viteazul.
Capitala Moldovei a devenit centrul de strălucire statală, culturală şi spirituală a epocii domnitorului Vasile Lupu, mai ales prin aducerea aici în 1641 a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva.
Oraşul Iaşi rămâne, de asemenea, oraşul marilor Mitropoliţi cărturari şi ctitori de limbă românească Varlaam şi Dosoftei, pe care Dumnezeu a binevoit să-i aşeze între Sfinţii Săi din cer, iar pe noi ne-a învrednicit să le vedem numele înscrise în Calendarul Bisericii noastre pe când păstoream ca mitropolit la Iaşi (în 2005, Sfântul Ierarh Dosoftei şi în 2007, Sfântul Ierarh Varlaam).
Cetate a unităţii panortodoxe prin Sinodul din 1642 şi oraş al Unirilor româneşti (1600, 1859 şi 1918), oraşul Goliei, al Cetăţuiei şi al Galatei, a fost hărăzit să fie şi oraşul unei măreţe Catedrale, ctitorie a eruditului şi luptătorului mitropolit Veniamin Costachi şi a harnicului şi evlaviosului mitropolit Iosif Naniescu.
Ca leagăn al culturii, oraşul Iaşi a fost şi a rămas „dulcele târg al Ieşilor,” oraşul lui Eminescu şi al lui Creangă, oraşul teiului din Copou şi al bojdeucii din Ţicău, oraşul Junimii, al multor oameni de teologie şi ştiinţă, de literatură şi artă, de administraţie şi economie, al căror spirit dăinuie, nestins, iradiind peste timp şi spaţiu, din istoricul platou al Bisericilor voievodale Sfântul Nicolae-Domnesc şi Sfinţii Trei Ierarhi, al Palatului Culturii, al Mitropoliei şi al Primăriei, dar şi de pe colinele domoale ale Centrului Universitar ieşean.
Ani de-a rândul, începând de la întâia ediţie a sărbătorilor municipiului Iaşi, am trăit personal, ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, bucuriile acestor zile de octombrie alături de ieşeni şi de pelerinii veniţi din toată ţara şi din străinătate, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva şi ale altor sfinţi din Răsăritul Ortodox.
În fiecare an, de hramul Catedralei mitropolitane şi de sărbătorile oraşului, mulţumind lui Dumnezeu pentru ajutorul Lui dăruit oamenilor şi preţuind pe cei ce au locuit şi au creat aici valori, ne bucurăm de lumina evenimentului şi de comuniunea între generaţii.
Prăznuirea celor 600 de ani de atestare documentară a municipiului Iaşi ne îndeamnă să fim şi mai mult rugători către Dumnezeu şi recunoscători ai moştenirii primite. Deşi reţinut la Bucureşti de multe lucrări urgente, ne aflăm prezent sufleteşte la Iaşi, în comuniune duhovnicească cu Înaltpreasfinţia Voastră, cu toţi ierarhii prezenţi la sărbătoare, cu autorităţile de stat centrale şi locale, cu preoţii, monahii, monahiile şi cu mulţimea de pelerini.
Împreună cu toţi, ne plecăm duhovniceşte fruntea în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, acestea din urmă fiind aduse acum de la Craiova, prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei, la împlinirea a 500 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ierarh Nifon, spre a spori bucuria tuturor credincioşilor închinători.
Cu părintească şi frăţească dragoste în Hristos-Domnul, îndreptăm către toţi cei prezenţi la Iaşi caldă binecuvântare, cu doriri de sănătate şi pace, de bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată lucrarea sfântă şi folositoare Bisericii şi poporului nostru.
S.S. † Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Înaltpreasfinţiei Sale,
Înaltpreasfinţitului Părinte TEOFAN,
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
Înaltpreasfinţia Voastră,
Cu deosebită bucurie am primit scrisoarea Înaltpreasfinţiei Voastre privind organizarea la Iaşi, în perioada 12 – 16 octombrie, a sărbătorii Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, intrată în conştiinţa publică, în perioada de după 1989, ca fiind îngemănată cu Sărbătorile municipiului Iaşi, ajunse, acum, la cea de-a XVII-a ediţie.
Anul acesta însă municipiul Iaşi îşi adaugă în cununa de preţ a valorilor sale împlinirea a 600 de ani de atestare documentară, fapt confirmat de un important document emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408.
Contextul acestui popas aniversar constituie un luminos prilej de trăire, cu demnitate, a înălţătorului sentiment de preţuire a semnificaţiilor multiple ale oraşului Iaşi pentru istoria Moldovei şi a întregului popor român.
Vatră a unor străvechi mărturii de civilizaţie, oraşul Iaşi s-a afirmat, ca centru urban, în epoca medievală, deodată cu principatul Ţării Moldovei, pentru a deveni, apoi, curte domnească a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare iar, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, capitală politică a Moldovei şi scaun mitropolitan.
În anul 1600 oraşul Iaşi era în mod provizoriu, dar profetic, capitală a afirmării unităţii Ţărilor Române sub sceptrul domnitorului Mihai Viteazul.
Capitala Moldovei a devenit centrul de strălucire statală, culturală şi spirituală a epocii domnitorului Vasile Lupu, mai ales prin aducerea aici în 1641 a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva.
Oraşul Iaşi rămâne, de asemenea, oraşul marilor Mitropoliţi cărturari şi ctitori de limbă românească Varlaam şi Dosoftei, pe care Dumnezeu a binevoit să-i aşeze între Sfinţii Săi din cer, iar pe noi ne-a învrednicit să le vedem numele înscrise în Calendarul Bisericii noastre pe când păstoream ca mitropolit la Iaşi (în 2005, Sfântul Ierarh Dosoftei şi în 2007, Sfântul Ierarh Varlaam).
Cetate a unităţii panortodoxe prin Sinodul din 1642 şi oraş al Unirilor româneşti (1600, 1859 şi 1918), oraşul Goliei, al Cetăţuiei şi al Galatei, a fost hărăzit să fie şi oraşul unei măreţe Catedrale, ctitorie a eruditului şi luptătorului mitropolit Veniamin Costachi şi a harnicului şi evlaviosului mitropolit Iosif Naniescu.
Ca leagăn al culturii, oraşul Iaşi a fost şi a rămas „dulcele târg al Ieşilor,” oraşul lui Eminescu şi al lui Creangă, oraşul teiului din Copou şi al bojdeucii din Ţicău, oraşul Junimii, al multor oameni de teologie şi ştiinţă, de literatură şi artă, de administraţie şi economie, al căror spirit dăinuie, nestins, iradiind peste timp şi spaţiu, din istoricul platou al Bisericilor voievodale Sfântul Nicolae-Domnesc şi Sfinţii Trei Ierarhi, al Palatului Culturii, al Mitropoliei şi al Primăriei, dar şi de pe colinele domoale ale Centrului Universitar ieşean.
Ani de-a rândul, începând de la întâia ediţie a sărbătorilor municipiului Iaşi, am trăit personal, ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, bucuriile acestor zile de octombrie alături de ieşeni şi de pelerinii veniţi din toată ţara şi din străinătate, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva şi ale altor sfinţi din Răsăritul Ortodox.
În fiecare an, de hramul Catedralei mitropolitane şi de sărbătorile oraşului, mulţumind lui Dumnezeu pentru ajutorul Lui dăruit oamenilor şi preţuind pe cei ce au locuit şi au creat aici valori, ne bucurăm de lumina evenimentului şi de comuniunea între generaţii.
Prăznuirea celor 600 de ani de atestare documentară a municipiului Iaşi ne îndeamnă să fim şi mai mult rugători către Dumnezeu şi recunoscători ai moştenirii primite. Deşi reţinut la Bucureşti de multe lucrări urgente, ne aflăm prezent sufleteşte la Iaşi, în comuniune duhovnicească cu Înaltpreasfinţia Voastră, cu toţi ierarhii prezenţi la sărbătoare, cu autorităţile de stat centrale şi locale, cu preoţii, monahii, monahiile şi cu mulţimea de pelerini.
Împreună cu toţi, ne plecăm duhovniceşte fruntea în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, acestea din urmă fiind aduse acum de la Craiova, prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei, la împlinirea a 500 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ierarh Nifon, spre a spori bucuria tuturor credincioşilor închinători.
Cu părintească şi frăţească dragoste în Hristos-Domnul, îndreptăm către toţi cei prezenţi la Iaşi caldă binecuvântare, cu doriri de sănătate şi pace, de bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată lucrarea sfântă şi folositoare Bisericii şi poporului nostru.
S.S. † Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Numărul total de ştiri postate: 30,039
Ştiri Patriarhie
Predica Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Duminica a VII-a după Sfintele Paşti (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic) Ioan 17, 1-13
'În vremea aceea Iisus, ridicându-Şi ochii către cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! ...
În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului (24 mai 2012) este ziua de pomenire a eroilor neamului românesc. La sărbătoarea împărătească a Înălţării Domnului, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate au fost pomeniţi eroii, ...
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va săvârşi sâmbătă, 26 mai 2012, slujba de sfinţire a bisericii „Învierea lui Lazăr şi Sfântul Ioan Evanghelistul”, de la Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova.
Această biserică a cimitirului este construită din cărămidă pe ...
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârşi, duminică, 27 mai 2012, slujba de sfinţire a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Ploieşti (cartierul Nuci).
Construcția bisericii a fost realizată după proiectul Arhitectului Tiberiu Cosambescu, între anii 2003-2010, cu ajutorul oamenilor ...
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat astăzi, 24 mai 2012, Sfânta Liturghie la Biserica Domniţa Bălaşa - Paraclis Patriarhal din Bucureşti. Astăzi, lăcaşul de cult şi-a sărbătorit hramul închinat sărbătorii Înălţarii Domnului.
În cuvântul de învăţătură rostit după ...
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi, 24 mai 2012, Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor. În toate sfintele lăcaşe din ţară şi străinătate, după Sfânta Liturghie, au fost săvârşite slujbe de pomenire pentru cei care s-au jertfit pentru apărarea poporului român.
La Catedrala Patriarhală ...
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului (24 mai 2012) este ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.
La sărbătoarea împărătească a Înălţării Domnului, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ...
La Sărbătoarea ”Înălțarea Domnului” membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va oficia slujba Sfintei Liturghii la hramul Bisericii ”Domniţa Bălaşa” din ...
























