Apoi, au ajuns în jurul orelor 17:30 la Catedrala Patriarhală unde, în faţa Reşedinţei Patriarhale, au fost întâmpinaţi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul slujitorilor Catedralei Patriarhale. Preafericirea Sa a rostit rugăciunea de binecuvântare pentru icoana Intrării Domnului în Ierusalim, realizată prin intermediul Protoieriei III Capitală, şi a iconiţelor de Florii. Apoi, Preafericirea Sa a rostit o rugăciune de binecuvântare a pelerinilor. La final, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de învăţătură.
Preafericirea Sa a subliniat faptul că Pelerinajul de Florii este o mărturie a credinţei noastre creştine ortodoxe.
„Participăm acum la un moment deosebit de sfânt şi binecuvântat şi anume, Pelerinajul de Florii. Pelerinajul de Florii are o semnificaţie sau un înţeles deosebit din punct de vedere duhovnicesc. El priveşte viaţa Bisericii şi viaţa fiecăruia dintre noi ca purtători ai speranţei, ai luminii şi mai ales ca mărturisitori ai credinţei în Înviere. Pelerinajul de Florii este o mărturie a credinţei noastre creştine ortodoxe în Învierea lui Hristos şi Învierea noastră pentru că Hristos-Domnul înviind pe prietenul Său Lazăr din morţi a prevestit Învierea Sa şi prin Învierea Sa învierea cea de obşte sau universală. Acest pelerinaj mai este şi o expresie sau o mărturie a bucuriei noastre de a fi creştini, a bucuriei comuniunii în viaţa Bisericii şi de aceea el este un pelerinaj care se face cu bucurie purtând în mâinile noastre cu multă bucurie semnele biruinţei. Pelerinajul de Florii este o comemorare vizuală simbolică a Intrării Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim care a fost primit de către copii şi mai ales de către cei care Îl iubeau pe Hristos cu bucurie şi purtând în mâini ramuri de finic şi stâlpări de copaci, cum se spune în Sfânta Evanghelie”, a spus Patriarhul României, după cum ne informează Radio TRINITAS.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că „Pelerinajul de Florii este şi o înnoire sau o actualizare a Pelerinajului de la Ierusalim şi din alte oraşe mari din antichitate şi mai ales din secolul al III-lea şi al IV-lea începând când de Florii credincioşii cu preoţii lor în frunte îşi aduceau aminte de Intrarea Domnului în Ierusalim şi aşteptau ca în sufletele şi casele lor să vină tainic Hristos Domnul Cel ce a înviat din morţi pe prietenul Său Lazăr şi Cel Care a intrat în Ierusalimul pământesc pentru a trece prin suferinţă şi prin moartea pe Cruce spre Învierea cea de obşte. Deci, Pelerinajul de Florii leagă Învierea lui Lazăr de Învierea lui Hristos, trecând prin Săptămâna Sfintelor Patimi sau pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos. Şi noi, românii, am preluat tradiţia din veacurile primare ale Bisericii ca o tradiţie sfântă şi am dorit ca în oraşele noastre să ne aducem aminte de Intrarea Domnului în Ierusalim şi în acelaşi timp să-L chemăm să intre în oraşul nostru, în Bisericile noastre, în casele noastre şi în sufletele noastre”.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat şi simbolismul ramurilor de finic şi al stâlpărilor de copaci.
„Purtăm în mâini ramuri de finic şi stâlpări de copaci. Ramurile de finic simbolizează nemurirea, iar salcia pe care noi, românii, o purtăm cu prilejul Sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim sau, aşa cum se spune în popor, Sărbătoarea Floriilor, este simbolul curăţiei duhovniceşti dobândită prin rugăciune smerită. Salcia plângătoare ne aduce aminte de pocăinţa din timpul postului, de multele metanii, de multele rugăciuni, de multele lacrimi ale pocăinţei, de plecarea noastră în genunchi sub epitrahilul preotului duhovnic spre a ne mărturisi păcatele, a primi iertare de păcate şi a ne curăţi de păcate. Ramura de finic şi ramura de salcie însă potrivit tâlcuirii Sfântului Ioan Gură de Aur înseamnă şi semnul biruinţei lui Hristos asupra morţii, asupra morţii lui Lazăr şi apoi asupra propriei Sale morţi prin Înviere ca şi însemnul biruinţei credinciosului care a postit şi s-a rugat 40 de zile asupra morţii păcatului, asupra patimilor prin pocăinţă, prin rugăciune, prin iertare. Deci, ramurile sau florile pe care le purtăm în mâini cu prilejul Sărbătorii acesteia a Floriilor după cele 40 de zile de post care s-au terminat cu Vecernia de vineri seara înseamnă florile credinţei, florile virtuţilor, florile bunătăţii sufleteşti şi ale luminilor nevăzute dar reale din sufletul omului care s-a pocăit şi s-a curăţit de păcate prin rugăciune, prin post şi prin spovedanie. Aceste flori ale credinţei, ale rugăciunii smerite şi ale pocăinţei sincere le aducem noi Mântuitorului Iisus Hristos în întâmpinare ca să-L primi pe El Cel ce ne întâmpină cu bucurie în Împărăţia Cerurilor în arvună încă începând de aici din Biserică şi în deplinătate la Învierea cea de obşte”.
Patriarhul României a menţionat şi înţelesul misionar al Pelerinajului.
„Acest pelerinaj are un profund înţeles misionar prin faptul că vestim sau prevestim Sfintele Paşti şi ne rugăm lui Dumnezeu să ne binecuvinteze pe noi şi oraşul acesta. Deci, pelerinajul ca binecuvântare pentru cetate se arată prin faptul că mai întâi se sfinţesc ramurile de salcie şi finic, se sfinţesc icoanele şi prin ele credincioşii care le sărută”.
La pelerinajul de Florii din Bucureşti au participat credincioşi din cele trei protoierii ale Capitalei şi cele două ale judeţului Ilfov, precum şi pelerini veniţi din diverse colţuri ale ţării. Acesta este al patrulea an consecutiv în care este organizat Pelerinajul de Florii din Capitală.
Ştiri Patriarhie
Aniversări
23 februarie 1807 S-a născut în Tişăuţi, jud. Suceava, viitorul mitropolit al Moldovei Blajevici Teoctist (din botez Teodor)
23 februarie 1885 S-a născut în Dobrovăţ, jud. Iaşi, preotul profesor şi traducător Donos Nicolae
22 februarie 1901 S-a născut în satul Sueşti, jud. Vâlcea, viitorul patriarh Justinian Marina (1948-1977)
Comemorări
22 februarie 1988 A trecut la cele veşnice, în Bucureşti, preotul profesor Dumitru Fecioru
22 februarie 1970 A trecut la cele veşnice preotul Mihai Mănucă, istoric şi publicist din Iaşi
21 februarie 1969 A trecut la cele veşnice mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului































