Sute de credincioşi au participat ieri, 9 septembrie, la slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Sihăstria Voronei. Aşezarea monahală adăposteşte moaştele Sfântului Onufrie de la Vorona.

Sărbătoarea comunei Vorona din judeţul Botoşani a continuat ieri la Mănăstirea Sihăstria Voronei unde slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Pelerinii veniţi din mai multe sate s-au rugat sub cerul liber în timpul slujbei oficiate pe un podium special amenajat lângă Biserica 'Buna Vestire'. De dimineaţă, credincioşii s-au închinat raclei ce adăposteşte moaştele Sfântului Onufrie de la Vorona, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2005. În cadrul acestei slujbe, Preasfinţitul Siluan a rostit un cuvânt de învăţătură în care a făcut referire la prăznuirea Sfinţilor Ioachim şi Ana şi a Sfântului Onufrie de la Vorona. 'Dumnezeu a ascultat dintotdeauna rugăciunile oamenilor credincioşi, chiar dacă după multă stăruinţă din partea acestora. Aşa s-a întâmplat şi cu Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana care nu aveau copii. În poporul evreu a nu avea copii era socotit un blestem. Dumnezeu, la vremea potrivită, le-a trimis mare dar, o pruncă, pe Fecioara Maria. În urma rugăciunilor Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana s-a născut Ceea ce este mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii. Această Pruncă a fost de mică închinată lui Dumnezeu. Prin Maica Domnului a venit pe lume Mântuitorul Hristos care a biruit păcatul, a biruit moartea. La fiecare sfârşit de slujbă ne rugăm Sfinţilor Ioachim şi Ana să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru noi', a spus Preasfinţia Sa după cum ne informează „Ziarul Lumina”.

Dezlegare de neputinţele sufleteşti şi trupeşti

Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria a amintit în predica adresată credincioşilor câteva aspecte din viaţa Sfântului Onufrie de la Vorona care s-a retras la un moment dat al vieţii spre sihăstrie, la Mănăstirea Vorona. 'Sfântul Onufrie a petrecut pe aceste meleaguri zi şi noapte, căutându-L şi rugându-se lui Dumnezeu. Multe minuni a săvârşit Sf. Onufrie chiar în timpul vieţii sale. De la el nu a rămas doar amintirea, ci şi sfintele sale moaşte, trupul său cel plin de harul cel dumnezeiesc', a mai adăugat Preasfinţitul Siluan, care a amintit celor prezenţi modul minunat prin care Sf. Onufrie de la Vorona a trecut la cele veşnice. Protos. Ghedeon Huţanaşu, stareţul Sihăstriei Voronei, a mărturisit faptul că sărbătoarea Sfântului Onufrie este prilej de bucurie şi binecuvântare de la Dumnezeu. 'Prezenţa Sfântului Onufrie prin sfintele sale moaşte este una a harului lui Dumnezeu. Creştinii care îşi pleacă genunchii cu smerenie în faţa moaştelor Sfântului Onufrie de la Vorona se împărtăşesc de acest har dumnezeiesc, primind dezlegare de neputinţele sufleteşti şi trupeşti. Anul acesta am văzut binecuvântarea lui Dumnezeu la această sărbătoare şi puterea rugătoare a Sfântului în cer pentru că în această zi a încetat ploaia, astfel încât oamenii să vină să-l cinstească', a spus protos. Ghedeon Huţanaşu.

Icoana în care Maica Domnului îl duce de mână pe Prunc

Biserica Mănăstirii Sihăstria Voronei a început a se zidi în anul 1857, având ctitori un grup de şase călugări în frunte cu monahii Ioanichie şi Mardarie. A fost sfinţită în anul 1865 de către episcopul Chesarie Sinadon, având hramul 'Buna Vestire', ulterior primind şi al doilea hram 'Duminica Tuturor Sfinţilor'. Biserica a fost terminată în anul 1876. Din punct de vedere arhitectural este o combinaţie de plan dreptunghiular. Originalitatea ei este dată de cele trei abside marcate de câte patru coloane. Pridvorul, exonartex, de lemn, s-a adăugat ulterior. Lăcaşul de cult este încoronat cu trei turnuri de lemn care nu se asamblează armonic cu întregul. În dreptul altarului, pe peretele exterior nordic, pictorul Gavrileanu a refăcut scena 'Judecata viitoare' în anul 1990, scena pictată de Vasile Scarlat în anul 1930. Catapeteasma posedă o bogată sculptură, fiind împodobită cu stâlpi sculptaţi şi diverse ornamente. Icoana Maicii Domnului din faţa catapetesmei se deosebeşte de icoanele de acelaşi fel pe care le întâlnim în iconografia ortodoxă. Această deosebire constă în faptul că Maica Domnului din această icoană nu ţine în braţe pe Pruncul Iisus, ci Îl duce de mână. Prin originalitatea ei, această icoană este unică în ţara noastră. Catapeteasma şi icoana Maicii Domnului cu Pruncul de mână sunt înscrise în patrimoniul naţional.