Printre cele mai cunoscute obiceiuri legate de ziua de 9 martie se numără şi cel al „mucenicilor”, colăcei fierţi sau copţi care amintesc de cei 40 de sfinţi martiri ucişi în Sevastia Armeniei.

Mai multe informaţii a oferit pentru TRINITAS TV, Laura Jiga Iliescu, Cercetător în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor din Bucureşti: „Este deja o reiterare a gestului sacrificial. Pe de o parte femeia care îi face se sacrifică pe ea însăţi prin efortul şi truda de a face acest aluat. Pe de altă parte avem de a face cu un sacrificiu vegetal. În folclorul românesc apare frecvent acest motiv al sacrificiului grâului. Aceşti colaci neapărat sunt unşi cu miere. Este o zi în care, spre deosebire de alte zile în care se fac colaci, acum se foloseşte foarte mult mierea, miezul de nucă şi sunt daţi de pomană. Se face şi colacul numărul 41 care gură, nas, dar nu are ochi. El se numeşte «uitata» şi este oferit copiilor tot pomană pentru cei care au fost uitaţi de-a lungul anului ce tocmai trecuse în ritualul de pomenire a morţilor”.

Data de 9 martie marchează, în calendarul popular, sfârşitul iernii şi începutul primăverii. În tradiţia populară românească, această zi se mai numeşte şi „Porneala plugului”, în vechime existând obiceiul ca de 9 martie ţăranii să pornească la arat. Sărbătoarea celor 40 de mucenici este cea în care se încheie „Zilele Babelor”.