Se împlinesc marți 120 de ani de la nașterea Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași, cunoscută credincioșilor drept „Mama Blondina”.
Sfânta Mărturisitoare Blandina (Gobjilă) s-a născut în data de 24 februarie 1906 în satul Grășeni din Basarabia, în familia preotului Zaharia Popovici și a preotesei Serafima, crescând într-un mediu profund ancorat în viața liturgică a Bisericii.
A urmat studiile pedagogice și a devenit învățătoare, iar în anul 1926 s-a căsătorit cu inginerul Gheorghe Gobjilă, împreună cu care a avut un fiu, Vladislav.
Deportarea în Siberia
Destinul familiei a fost însă schimbat dramatic de ocupația sovietică a Basarabiei din 1940, când ea și soțul ei au fost deportați în Siberia, unde au trăit timp de 15 ani experiența detenției, a foametei și a muncii silnice.
În lagăr, Mama Blondina a fost întărită duhovnicește de credința și sprijinul unor călugărițe și femei evlavioase, mai ales după moartea soțului ei. A ieșit din detenție slăbită fizic, dar cu o credință neclintită, iar vestea că fiul ei trăia în România i-a adus alinare după ani de suferință.
„Mama Blandina este un simbol al suferinței românilor deportați în Siberia și al rezistenței prin credință a tuturor mărturisitorilor. Deși n-a murit ca martir (ucis pentru credință), viața ei a fost un adevărat martiraj, ea rămânând statornică și fidelă lui Dumnezeu.”, a scris Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud într-o biografie dedicată sfintei recent canonizate.
Fidelitate față de Hristos
Ajunsă în țară în 1957, a fost nevoită să înfrunte alte încercări, fiind pusă în situația de a alege între credință și familie. Alegând fără ezitare fidelitatea față de Hristos, a rămas fără adăpost și s-a stabilit la Iași, unde a fost sprijinită de o familie creștină.
La Catedrala Mitropolitană din Iași a devenit o prezență discretă, dar statornică, dedicându-și viața rugăciunii, transcrierii și traducerii de acatiste, precum și ajutorării celor aflați în suferință.
Cunoscând judecata și neînțelegerea unor oameni pentru viața sa smerită, răspundea cu seninătate: „Mie nu îmi este rușine să spăl picioarele Mântuitorului Hristos”, mărturisind prin fapte iubirea și smerenia evanghelică.
Trecerea la Domnul și canonizarea
Sfânta Blandina a trecut la Domnul în data de 24 mai 1971, fiind condusă pe ultimul drum de numeroși preoți, monahi și credincioși.
Mormântul său din Cimitirul „Eternitatea” din Iași a devenit loc de rugăciune și pelerinaj pentru cei care au simțit ajutorul ei duhovnicesc.
Viața sa, marcată de prigoană și jertfă, a fost recunoscută oficial de Biserica Ortodoxă Română prin canonizarea decisă de Sfântul Sinod în data de 1 iulie 2025, cu titulatura „Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași”, fiind prăznuită anual în ziua de 24 mai.
Vezi și:
- Descarcă gratuit broșura „Soborul Sfintelor Femei Românce” realizată de Agenția de știri Basilica
- FOTO: Icoanele celor 16 sfinte femei românce canonizate de Biserica Ortodoxă Română
- Patriarhul Daniel despre cele 16 sfinte femei românce: Sunt mamele duhovnicești ale poporului nostru (Cuvânt integral)
- Programul-cadru al Anului omagial-comemorativ 2026 în Patriarhia Română, dedicat pastorației familiei creștine și comemorării sfintelor femei
- Comunicat de presă: Canonizarea a 16 femei cu viață sfântă
