La 91 de ani de la moartea sa, Ioan Cantacuzino, fondatorul școlii românești de imunologie și patologie experimentală, a fost pomenit marți, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București.
În deschiderea momentului comemorativ, colonelul Feraru Romeo, ofițer pentru relații publice în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a amintit de contribuția semnificativă a lui Ioan Cantacuzino în salvarea de vieți omenești din timpul epidemiei de holeră din 1913.
„În iunie 1920 a fost primul demnitar român care și-a pus semnătura pe Tratatul de la Trianon, ce consfințea noile teritorii ale României”.
„A continuat ca medic militar să coordoneze acțiunile pentru combaterea tifosului și a holerei din timpul Primului Război Mondial, fapt dovedit ca fiind de o importantă contribuție la victoria armatei române în triunghiul de la Mărăști, Mărășești și Oituz”, a declarat colonelul Feraru Romeo.
Slujba de pomenire
Ioan Cantacuzino a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din capitală, însă după o scurtă perioadă osemintele sale au fost reînhumate la Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
O slujbă de pomenire a fost săvârșită în curtea institutului, dar și la mormântul medicului.
„Venind din Franța și văzând modul în care se raporta poporul francez la tot ceea ce însemna sănătate, Ioan Cantacuzino a venit în România și a pus bazele imunologiei românești”, a declarat preotul de caritate Mirel Ilie pentru Trinitas TV.
Foto credit: Viața Medicală
