Ziua Limbii Române a fost celebrată luni, la București și Chișinău, printr-o sesiune festivă organizată de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.
Manifestarea a evidențiat dimensiunea culturală și identitară a limbii române de pe cele două maluri ale Prutului, fiind, potrivit președintelui Academiei Române, Marius Andruh, „o recunoaștere firească a unei legături care nu s-au rupt niciodată”.
Academicianul a arătat semnificația pe care limba română a avut-o pentru locuitorii din Basarabia, subliniind că folosirea ei a reprezentat un act de asumare și curaj.
„Limba română a fost, de-a lungul ultimelor decenii, nu doar un instrument de comunicare, ci un act de identitate și, de multe ori, de curaj”, a transmis Marius Andruh pentru Trinitas TV.
Legătură între cele două maluri ale Prutului
La rândul său, Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a evidențiat caracterul deja consacrat al colaborării dintre cele două instituții academice în marcarea acestei zile.
„Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au instituit o frumoasă tradiție de a marca împreună, așa cum este și firesc, Ziua Limbii Române, prin ședințe festive și lecturi academice”.
„Aceste reuniuni exprimă unitatea spațiului nostru de limbă, istorie, cultură și știință și consolidează legăturile firești dintre comunitățile academice de pe ambele maluri ale Prutului”, a mai spus academicianul.
„Patria” românilor de pretutindeni
În cadrul sesiunii festive, academicianul Ioan-Aurel Pop a susținut o intervenție dedicată limbii române ca element fundamental al identității naționale.
„Efigia poporului rămâne limba, care mult timp a fost singura patrie a românilor, iar pentru mulți, înstrăinați, ea este și astăzi patrie”.
Ioan-Aurel Pop a atras atenția asupra responsabilității transmiterii limbii către generațiile născute în afara țării, subliniind rolul acesteia în păstrarea legăturii cu identitatea românească: „De aceea se cuvine să nu încetăm să ne preamărim limba care ne ține și ne face ceea ce suntem astăzi cu toții”.
Totodată, dimensiunea religioasă și culturală a evoluției limbii române a fost abordată de pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române: „Limba română a fost adoptată ca limbă de cult și totodată a fost făcută capabilă să exprime sensurile cele mai rafinate și mai înalte ale teologiei”.
Ziua Limbii Române este celebrată anual în 31 august. Data amintește de momentul din 1989 în care Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea privind revenirea la limba română și la grafia latină. Republica Moldova a consacrat ulterior această zi drept sărbătoarea „Limba Noastră”, iar Parlamentul României a instituit-o în 2013, prin Legea 53.
