Numeroși bucovineni s-au adunat în curtea mănăstirii de la primele ore ale dimineții. Mitropolitul Teofan a oferit indicații clare înainte de slujbă privind păstrarea distanței sanitare.
În cadrul predicii, reflectând la textul evanghelic al sărbătorii (Ioan 10:1-9), Mitropolitul Teofan a spus că Biserica îl identifică pe Sfântul Ștefan cu „Păstorul cel Bun”.
Din cauza restricțiilor, în acest an nu au putut participa la hram românii din Cernăuți și Basarabia. Cu toate acestea, a fost prezentă o delegație oficială din Republica Moldova.
Pentru prima dată, din 1996, de la hram a lipsit parada militară, dar au fost depuse coroane de flori la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare.
Ceremonia a fost însoțită de momente artistice susținute de membrii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.
A fost pentru prima dată de la canonizarea Sfântului Ștefan cel Mare (1992) când slujba de hram a fost oficiată la Putna în lipsa celui care a întocmit-o, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, a notat, la finalul liturghiei, Arhim. Melchisedec Velnic.
„Ștefan este mult iubit de români pentru că Ștefan a iubit țara și neamul, pentru că Ștefan L-a iubit pe Dumnezeu și credința și nu a precupețit nici sângele său pentru acestea. Astfel, el s-a făcut un părinte al țării și al neamului!”, a subliniat starețul Mănăstirii Putna.
