Arhiepiscopul Irineu a oficiat marți o slujbă de pomenire pentru Mihai Viteazul în Biserica memorială amplasată pe locul fostei catedrale ctitorite de domnitor la Alba Iulia.
Comemorarea a avut loc în contextul împlinirii, în data de 9 august, a 421 de ani de la asasinarea domnitorului. Ierarhul a oficiat mai întâi Paraclisul Maicii Domnului.
Biserica memorială „Mihai Viteazul” poartă hramurile „Sfânta Treime” și „Sfântul Siluan Athonitul”, fiind construită pe locul fostei Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei și al Catedralei ridicate de Mihai Viteazul.
După slujba de pomenire, ierarhul a rostit un cuvânt de omagiere a Voievodului Mihai Viteazul, primul domnitor care a realizat unirea Țărilor Române în anul 1600.
Titulatura folosită de voievod era: „Domn al Țării Românești şi Ardealului şi a toată Țara Moldovei”
Pentru a consolida unirea, Mihai Viteazul a luat câteva măsuri urgente: adoptarea aceleiași steme pentru toate teritoriile (stema avea în vârf vulturul cu crucea în cioc), a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a servit drept catedrală, a acordat anumite înlesniri preoților şi iobagilor români şi a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe egumenul Ioan de la Prislop.
Mihai Viteazul a fost asasinat în data de 9 august 1601, la Câmpia Turzii.
Capul său a fost luat de unul dintre căpitani şi înmormântat apoi de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.
Pe lespedea mormântului este scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării Românești şi Ardealului şi Moldovei”.
Prima unire a românilor sub Mihai Viteazul s-a făcut și „prin tainica lucrare a preoților”, explică Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române.
La Muzeul Municipiului București, îl poți privi în ochi pe Mihai Viteazul, cu ajutorul unui exponat 3D realizat de sculptorul Radu Tudor Panait.
